EPPO trimite în judecată opt inculpați în România într-un dosar de fraudă de 9 milioane de euro cu echipamente medicale din pandemie

Parchetul European acuză o rețea că a manipulat achiziții publice pentru măști, dezinfectanți și alte echipamente medicale finanțate din fonduri UE, într-un dosar cu prejudiciu estimat la peste 9 milioane de euro.

EPPO trimite în judecată opt inculpați în România într-un dosar de fraudă de 9 milioane de euro cu echipamente medicale din pandemieAfișează informațiile imaginii Dosarul vizează 29 de proiecte pentru achiziția de măști, dezinfectanți și alte materiale medicale în timpul pandemiei, despre care EPPO spune că au fost structurate pentru a favoriza furnizori predeterminați și pentru a elimina concurența reală.

Parchetul European de la București a trimis în judecată opt inculpați, șase persoane fizice și două companii, într-un dosar privind o fraudă de aproximativ 9 milioane de euro cu fonduri europene folosite pentru achiziția de echipamente medicale de protecție în timpul pandemiei de Covid-19. Potrivit EPPO, dosarul privește manipularea procedurilor de achiziții publice pentru măști, dezinfectanți și alte materiale destinate spitalelor, școlilor și altor unități publice locale.

Pe scurt EPPO a trimis în judecată opt inculpați, șase persoane și două companii, într-un dosar de fraudă cu fonduri UE. Prejudiciul estimat pentru bugetul Uniunii Europene depășește 9 milioane de euro. Ancheta vizează 29 de proiecte pentru achiziția de măști, dezinfectanți și alte echipamente medicale. EPPO susține că două firme de consultanță au fost folosite pentru redactarea aplicațiilor și eliminarea concurenței.

În faza anterioară a anchetei au fost puse sub sechestru bunuri de aproximativ 3,6 milioane de euro.

Potrivit procurorilor europeni, în anii 2020 și 2021 a fost constituită o rețea infracțională care ar fi urmărit să manipuleze achizițiile publice pentru echipamente medicale de protecție, astfel încât contractele să ajungă la furnizori prestabiliți, despre care ancheta susține că făceau parte din schemă. EPPO afirmă că 29 de proiecte au fost atribuite unor reprezentanți ai companiilor membre ale grupului, iar două firme de consultanță, care au fost și ele inculpate, ar fi fost folosite pentru redactarea aplicațiilor și pentru eliminarea concurenței.

Prin controlul pregătirii documentației, firmele de consultanță ar fi structurat cererile de finanțare astfel încât achizițiile să poată fi setate la valorile maxime permise de autoritatea de management, limitând concurența reală și facilitând folosirea abuzivă a banilor publici. EPPO mai susține că aceleași firme au folosit documente false sau inexacte.

Fondurile pentru echipamentele medicale au provenit din programul REACT-EU, instrumentul european creat pentru a sprijini redresarea și coeziunea teritorială în contextul crizei pandemice. Parchetul European estimează că activitățile pentru care inculpații au fost trimiși în judecată au produs un prejudiciu de peste 9 milioane de euro bugetului UE.

Într-o etapă anterioară a anchetei, procurorii au pus sub sechestru active de aproximativ 3,6 milioane de euro pentru a contribui la recuperarea prejudiciului. EPPO descrie dosarul ca unul complex, care a implicat percheziții domiciliare și informatice, audierea a peste 250 de martori și alte măsuri investigative în mai multe țări.

Ancheta a beneficiat de sprijinul Oficiului European de Luptă Antifraudă, al structurii de sprijin EPPO din România, al Direcției de Operațiuni Speciale din cadrul Poliției Române și al Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei Române.

Dacă vor fi găsiți vinovați, inculpații persoane fizice riscă pedepse cuprinse între trei ani și peste zece ani de închisoare. Companiile pot fi sancționate cu amendă și confiscarea bunurilor, iar instanța poate dispune și pedepse complementare, inclusiv interdicția de a participa la proceduri de achiziții publice pentru o perioadă între trei luni și trei ani.

EPPO subliniază că toate persoanele vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive de către instanțele competente din România.

Cazul privește achiziții publice făcute în perioada pandemiei pentru materiale esențiale de protecție sanitară, un domeniu în care presiunea urgenței și volumul ridicat al finanțărilor au crescut riscurile de fraudă și abuz. În acest dosar, EPPO leagă presupusa fraudă de programul REACT-EU, instrument european creat pentru sprijinirea redresării și a coeziunii teritoriale în contextul crizei Covid-19.

Parchetul European este instituția independentă a Uniunii Europene responsabilă cu investigarea, urmărirea penală și trimiterea în judecată a infracțiunilor care afectează interesele financiare ale UE. Dosarul de la București se înscrie în această competență, fiind vorba despre folosirea presupus frauduloasă a fondurilor europene destinate achizițiilor medicale.

https://2eu.brussels/ro/stiri/eppo-trimite-in-judecata-opt-inculpati-in-romania-intr-un-dosar-de-frauda-de-9-milioane-de-euro-cu-echipamente-medicale-din-pandemie