Autoritatea Rutieră sub lupa DNA: Cine este Cristian Anton, omul lui Sorin Grindeanu, la care procurorii au găsit 350.000 de euro în casă

DNA a efectuat marți dimineață percheziții la sediul Autorității Rutiere Române (ARR), într-un dosar instrumentat de structura teritorială Cluj, iar printre persoanele vizate se află chiar șeful instituției, Cristian Anton, un apropiat al lui Sorin Grindeanu, potrivit Snoop. Ancheta vizează suspiciuni de corupție legate de modul în care sunt organizate examenele pentru atestatele profesionale ale șoferilor, procurorii analizând un posibil mecanism prin care subiectele de examen ar fi fost furnizate pe bază de mită, cu tarife de la câteva sute până la aproximativ 1500 de euro. Publicații precum Snoop, Mediafax și G4Media au realizat profilul fostului șef de cabinet al lui Sorin Grindeanu.

La percheziția domiciliară efectuată la locuința lui Cristian Anton anchetatorii ar fi găsit, potrivit surselor judiciare citate de Snoop și Agerpres, aproximativ 350.000 de euro în numerar, plus circa 77.000 de lei, o parte din bani fiind ascunși în cutii de pantofi.

Imagini difuzate de Snoop – cu teancuri de bancnote strânse în cutii și sertare – trimit imediat la galeria clasică a dosarelor de corupție în care cash ul este păstrat în afara sistemului bancar, departe de orice urmă oficială.

Cine este Cristian Anton: biografia unui „cadru” de partid

Cristian Anton are 57 de ani, este de profesie jurist și activează de aproape două decenii în siajul politic și administrativ al lui Sorin Grindeanu, actual președinte PSD și fost ministru al Transporturilor. Cei doi apar împreună încă din anii 2000, ca membri ai Consiliului Local Timișoara din partea PSD, unde Grindeanu va deveni viceprimar în 2008. În 2009, Anton renunță la mandatul de consilier local pentru a prelua conducerea Oficiului pentru Protecția Consumatorilor Timiș, o funcție obținută clar cu sprijin politic de la PSD Timiș.

Cariera lui Anton se construiește de atunci la intersecția dintre politic, reglementare și companii cu acces privilegiat la resurse publice. După un episod în mediul privat, ca director juridic la grupul de firme MIR (2010–2011), el revine în zona de stat ca director al Direcției Juridice în cadrul ARR în 2012, poziție din care își va consolida influența în sectorul rutier.

Ulterior, numirea lui Grindeanu la Transporturi, în noiembrie 2021, îl proiectează pe Anton la un alt nivel: devine director de cabinet al ministrului și începe să acumuleze funcții în consilii de administrație ale unor companii strategice, de la Aeroportul Timișoara la Danube Bridge Vidin–Calafat (consiliu de supraveghere) și Ecoaqua.

Mecanismul veniturilor: cinci funcții, peste 10.000 de euro pe lună

Declarațiile de avere arată că Anton a transformat treptat poziția sa politică și administrativă într un portofoliu de funcții foarte bine remunerat. Pentru anul 2024, declarația depusă la Ministerul Transporturilor indică venituri totale de 637.000 de lei (circa 125.000 de euro), echivalentul a peste 10.000 de euro pe lună, în principal din cinci surse distincte.

Astfel, Anton a raportat aproximativ 273.000 de lei salariu de director juridic la ARR, 56.000 de lei ca șef de cabinet la Ministerul Transporturilor, 28.000 de lei indemnizație de membru în Consiliul de Administrație al Aeroportului „Traian Vuia” din Timișoara, 256.000 de lei ca membru în Consiliul de Supraveghere al companiei Danube Bridge Vidin–Calafat și 24.000 de lei indemnizație de la Ecoaqua SA, companie de apă subordonată autorităților locale din Călărași și orașele din jur.

În doar câțiva ani, veniturile lui Anton aproape că s au cvadruplat: în 2022, acesta încasa puțin peste 160.000 de lei din două poziții – ARR și Aeroportul Timișoara – pentru ca în 2024 să ajungă la 637.000 de lei, odată cu multiplicarea funcțiilor. Aproape jumătate din suma totală provine de la Danube Bridge Vidin–Calafat, compania mixtă româno bulgară care administrează podul peste Dunăre de la Calafat, poziție dobândită în 2022, în timpul mandatului lui Grindeanu la Transporturi.

Întrebat de Snoop cum reușește să își împartă timpul între cinci poziții remunerate, Anton a oferit un răspuns devenit emblematic pentru un anumit tip de mentalitate din administrație: „Cum își împarte orice gospodar timpul pentru mai multe activități.” Atunci când discuția a atins nivelul total al veniturilor, el a tăiat scurt dialogul, trimițând jurnaliștii la declarația de avere: „Dumneavoastră să faceți o chestiune jurnalistică cum știți dumneavoastră mai bine… Declarația e publică, bine?”

Un detaliu semnificativ: la o zi după ce a fost contactat de Snoop, pe 27 august 2025, declarația sa de avere a dispărut de pe site ul Ministerului Transporturilor, ceea ce ridică semne de întrebare privind reflexele de transparență în jurul rețelei de putere în care se află Anton.

Rețeaua de funcții și capitalul politic al lui Sorin Grindeanu

Traiectoria lui Cristian Anton nu poate fi înțeleasă în afara relației cu Sorin Grindeanu. De la parteneriatul în Consiliul Local Timișoara la nominalizarea la OPC Timiș, din nou la GRUPUL MIR și apoi la ARR, Anton urcă în sistemul public pe culoarul asigurat de PSD Timiș și de liderul său local.

În perioada în care conduce OPC Timiș, Grindeanu se implică public în apărarea lui Anton într un conflict cu Prefectura, după ce acesta recunoaște că a blocat garajul prefectului; liderul PSD ajunge chiar să anunțe că îi va bloca la rândul său mașina prefectului, invocând faptul că garajul se află pe teren privat. Episodul ilustrează o loialitate de partid transpusă și în gesturi de confruntare deschisă cu alte instituții ale statului.

Odată cu numirea lui Grindeanu la Transporturi, Anton devine director de cabinet și primește decizii de numire în consiliile de administrație ale Aeroportului Timișoara și Danube Bridge Vidin–Calafat, precum și în structuri precum Ecoaqua SA. În același timp, Compania Națională Aeroporturi București îl împuternicește să reprezinte CNAB în Adunarea Generală a Acționarilor Romprest și să voteze numirea lui Paul Păcuraru, fiul patronului Realitatea Plus, în funcția de director general al operatorului de salubritate – un alt indiciu al felului în care Anton devine interfața politicului în zone economice sensibile.

Numele lui apare și în dosarul șpăgilor pentru duty free urile de pe aeroportul Otopeni, într o stenogramă înregistrată de DNA în care patronul Millenium, Cătălin Lăscuț, îl prezintă drept „fratele meu Cristi” atunci când discută despre „cineva” pe care Grindeanu ar trebui să îl împuternicească într o anumită decizie. Grindeanu a respins atunci orice legătură cu interesele firmei implicate, declarând că nu știa de întâlnirea lui Anton cu Lăscuț și că i a cerut explicații abia după apariția stenogramelor.

În acest context, perchezițiile DNA la ARR nu îl ating doar pe un director general, ci pun sub presiune întreaga arhitectură informală de influență prin care PSD a ocupat noduri cheie în infrastructura de transport, energie și servicii publice.

Cristian Anton și titlurile acumulate pe traseul funcțiilor publice

CV-ul lui Cristian Anton, depus la Aeroportul Timișoara, completează portretul unui personaj care acumulează nu doar funcții, ci și diplome și programe de formare, într un registru des întâlnit în rândul „cadrelor” politice post 2000. El susține că este licențiat atât în finanțe bănci la Universitatea „Nicolae Titulescu” din Craiova (1998), cât și în științe juridice la Universitatea din Oradea (2002).

La capitolul studii postuniversitare, Anton își listează trei masterate: unul derulat sub egida Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați (2002), unul la Universitatea Europeană Drăgan din Lugoj (2004) și un altul la Institutul Diplomatic Român (2011), în diplomație și securitate. În 2015, adaugă un curs de la Colegiul Național de Apărare, „Probleme actuale ale securității naționale”, de 24 de săptămâni, adică jumătate de an, program devenit aproape un standard pentru mulți demnitari și oameni de influență din sistem.

Anton mai menționează și un doctorat în drept obținut în 2010, fără a indica în CV universitatea la care a fost susținut, dar precizând numele coordonatorului: profesorul Dumitru Mazilu, fost cadru al aparatului comunist și lider FSN post 1989, ulterior critic al lui Ion Iliescu.

Din perspectiva averii declarate, Anton figurează cu o casă de locuit, o casă de vacanță, un apartament în București, un cont curent la ING și datorii de 35.000 de euro către BRD, scadente până în 2031, intr o structură financiară care reflectă atât acumulările salariale, cât și accesul la credit. Pentru un public care privește de jos în sus către infrastructura de stat, contrastul între aceste acumulări și nivelul general al salariilor din sectorul public amplifică neîncrederea în corectitudinea mecanismului de numiri.

Anton, intrat în vizorul publicu cu dosarul mitelor de la duty free-urile de la Otopeni

Numele lui Cristian Anton intrase deja pe radarul public înaintea perchezițiilor de la ARR, odată cu apariția în dosarul duty-free-urilor de la Otopeni, potrivit G4Media. În înregistrările DNA, Cătălin Lăscuț, patronul Millenium și „regele duty-free-urilor”, descrie o discuție cu șeful de cabinet al lui Grindeanu, pe care îl numește „fratele meu”, oferind în oglindă imaginea unei relații de familiaritate.

Reacția lui Sorin Grindeanu

Într-o primă reacție, șeful PSD, Sorin Grindeanu, a spus că nu contează ce funcții a avut Anton, subliniind că „cine nu respectă legea, plătește”.

„Am văzut în această dimineață… Cine nu respectă legea, să plătească. Nu știu amănunte. Îmi doresc pentru el, personal, să fie nevinovat. Dar, repet, dacă cineva greșește… Nu contează că a fost șef de cabinet sau ministru și așa mai departe. Cine nu respectă legea plătește”, a spus, marți, la Brașov, Sorin Grindeanu, răspunzând unei întrebări din partea presei.

Sinteză realizată cu ajutorul Perplexity