Ieri 16:30

Alexandru Nazare propune eșalonarea plăților către magistrați pentru protejarea bugetului de stat

Gabriel Dumitrache

30 octombrie 2026, 16:30

Actualitate

Inquam / George Calin

Vezi mereu știrile noastre în Google

Alexandru Nazare a declarat vineri că plata restanțelor salariale datorate magistraților în baza unor hotărâri judecătorești definitive ar trebui eșalonată, pentru a evita dezechilibrarea bugetului de stat. El a precizat că soluția trebuie identificată prin dialog, în cel mai scurt timp, la nivelul premierului.

Declarația vine după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv recursurile Guvernului, Ministerului Finanțelor și ale unor intervenienți într-un proces privind plata drepturilor salariale restante ale magistraților. Instanța a respins și solicitarea Executivului de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Potrivit sentinței Curții de Apel București, confirmată de Înalta Curte, plata trebuie făcută în termen de 10 zile. În caz contrar, Guvernul ar putea fi obligat la penalități de 1% pe zi. Suma menționată în dosar este de 5,2 miliarde de lei, în timp ce unele estimări indică o datorie totală de peste două miliarde de euro către sistemul judiciar. Restanțele au fost reeșalonate în ultimii ani de guvernele precedente.

Citește și Ministrul Finanțelor transmite că agențiile de rating stau cu ochii pe România: ”Ne pot arăta în orice moment cartonașul roșu”

Context: Dosarul restanțelor salariale pentru magistrați a trecut prin multiple amânări la ÎCCJ, iar instanța a indicat deja posibile modalități de plată

Înainte de decizia definitivă menționată ulterior, Înalta Curte de Casație și Justiție a amânat în repetate rânduri pronunțarea în procesul cu Guvernul și Ministerul Finanțelor privind plata unor drepturi salariale restante ale magistraților, miza fiind de aproximativ 5 miliarde de lei (circa un miliard de euro). Litigiul se afla în faza de recurs, după ce instanța de apel a obligat executivul să achite sumele, inclusiv prin rectificare bugetară.

Totodată, după un termen procesual, ÎCCJ a precizat că plata ar putea fi făcută fie direct, fie prin emiterea de titluri de valoare cu scadență ulterioară. Reprezentanții instanței au arătat că, pentru unele debite mai vechi, accesoriile ajung la aproape 68% din suma principală și continuă să crească, iar ÎCCJ a calificat conduita Guvernului drept „ostentativă”, invocând și o „campanie de ură” atribuită propagandei afiliate executivului.