Victor Negrescu spune că procesul de extindere și inteligența artificială vor remodela Parlamentul European până în 2040

Exercițiul de prospectivă coordonat de vicepreședintele Parlamentului European urmărește să transforme riscurile legate de extindere, digitalizare și echilibrul politic în scenarii și recomandări pentru viitorul instituției.

Vicepreședintele Parlamentului European Victor Negrescu afirmă că extinderea Uniunii Europene și integrarea inteligenței artificiale se numără printre factorii care pot modifica profund funcționarea Parlamentului European în următorii ani, în cadrul unui exercițiu de prospectivă care vizează orizontul anului 2040. Grupul de reflecție coordonat de eurodeputatul român pregătește un prim document cu analize și scenarii pentru Biroul Parlamentului European, urmat ulterior de recomandări care ar putea fi preluate în legislatura actuală sau în cea următoare.

Pe scurt

Victor Negrescu coordonează un grup de reflecție aprobat de Biroul Parlamentului European, care analizează cum ar putea arăta instituția în 2040.

Exercițiul acoperă teme precum extinderea UE, rolul Parlamentului European în inițierea politicilor, simplificarea procesului legislativ, controlul democratic, digitalizarea și impactul inteligenței artificiale.

Potrivit lui Negrescu, analiza este structurată pe șase dimensiuni majore și include aproximativ o sută de întrebări la care grupul încearcă să răspundă prin semnale și scenarii.

Primul raport ar urma să prezinte analiza de context și scenariile, iar etapa următoare va include considerații și recomandări pentru decidenții politici.

Vicepreședintele Parlamentului European a spus că extinderea poate schimba raporturile de forță în Parlament, iar folosirea inteligenței artificiale ridică întrebări de securitate, transparență și protecție a datelor.

Negrescu a declarat, în interviul acordat pe marginea acestui exercițiu, că grupul a intrat într-o nouă etapă a discuțiilor și că a identificat o serie de teme care vor avea impact asupra evoluției Parlamentului European. El a spus că, între subiectele aflate în analiză, extinderea ocupă un loc central, deoarece ridică întrebări despre integrarea noilor membri, despre reprezentarea statelor și despre modul în care Parlamentul European va funcționa într-o Uniune extinsă.

Pe acest dosar, Negrescu a subliniat că extinderea poate produce schimbări atât instituționale, cât și politice. El a afirmat că participarea altor state la Uniune poate modifica raporturile de forță în Parlamentul European și poate pune presiune asupra modului în care sunt acomodate interesele diferitelor state și prioritățile bugetare.

Un al doilea front major al analizei privește inteligența artificială. În interviu, Negrescu a spus că există riscuri dacă această tehnologie este integrată prea puternic în procesul legislativ european, în special pe zona de securitate și de protecție a datelor. El a legat această discuție și de modul în care inteligența artificială poate schimba comunicarea cu cetățenii, poate fi utilizată pentru propagandă și poate influența inclusiv reprezentarea democratică în Parlamentul European.

Negrescu a mai afirmat că Parlamentul European a luat deja unele măsuri în materie de inteligență artificială și că specialiștii instituției au constatat vulnerabilități legate de protecția datelor în anumite sisteme. El a spus că păstrarea încrederii este o miză majoră, adăugând că Parlamentul European este instituția care beneficiază de cea mai mare încredere la nivelul Uniunii Europene și că adaptarea trebuie să devină un obiectiv principal.

Din punct de vedere metodologic, exercițiul este construit ca un proces de foresight, bazat pe scenarii. În materialul publicat în februarie, Negrescu spunea că grupul merge spre o abordare „neutră, academică”, care să prezinte mai multe variante de evoluție. În interviul actual, el a explicat că prima etapă constă în scanarea ecosistemului, a riscurilor și a provocărilor, iar a doua etapă va include scenarii și considerații privind măsurile pe care Parlamentul European le poate lua pentru a anticipa aceste evoluții.

Potrivit explicațiilor sale, analiza este structurată pe șase teme majore, societale, tehnologice, economice, de mediu, politice și geopolitice, și încearcă să răspundă la aproximativ o sută de întrebări. La final, aceste teme urmează să fie sintetizate în blocuri mari de analiză, care să ofere Parlamentului European un reper pentru orientarea strategică a instituției. În interviu, Negrescu a menționat și alte subiecte sensibile, de la energia și impactul său economic asupra procesului decizional până la Europa cu mai multe viteze, digitalizarea votului și funcționarea instituției în contexte de criză.

Calendarul public prezentat până acum indică un prim document care urmează să fie prezentat Biroului Parlamentului European în septembrie 2026. Acesta ar trebui să conțină analiza de context și scenariile construite pe temele rezultate din dialogul cu grupurile politice. După această etapă, grupul intenționează să elaboreze recomandările propriu-zise, iar documentul complet ar urma să fie finalizat până la sfârșitul mandatului legislativ. În interviu, Negrescu a spus că rapoartele vor fi discutate cu reprezentanții grupurilor politice și că scopul este ca o parte dintre concluzii să poată fi preluate ulterior atât la nivelul Parlamentului European, cât și, eventual, în modul de funcționare al unor parlamente naționale.

El a prezentat exercițiul ca pe un instrument de anticipare instituțională, nu ca pe un pachet de soluții deja stabilite. „Acum noi suntem în etapa de analiză. Scanăm ecosistemul, cu riscurile și provocările și acele semnale, acele teme care vor avea un impact asupra Europei”, a spus Negrescu. El a adăugat că, în etapa următoare, „putem să arătăm care ar putea să fie evoluția viitoare a Parlamentului European și venim, de asemenea, cu o serie de considerații privind măsurile pe care Parlamentul European le poate lua pentru a anticipa acele posibile situații”.

În logica prezentată de vicepreședintele Parlamentului European, miza raportului depășește simpla organizare internă a instituției. Negrescu a spus că Parlamentul European ar trebui să rămână un reper și pentru alte parlamente și că astfel de analize pot ajuta instituția să evite erori, să își adapteze mai coerent instrumentele și să își păstreze credibilitatea într-un mediu european care se schimbă rapid.

Exercițiul coordonat de Victor Negrescu se înscrie într-o dezbatere mai largă privind reforma instituțională a Uniunii Europene, accelerată de perspectiva extinderii către Ucraina, Republica Moldova și statele din Balcanii de Vest. În materialul publicat de 2EU.brussels în februarie, grupul de reflecție era prezentat ca un organism ad hoc, inspirat parțial de modelul Comisiei pentru Viitor din Parlamentul Finlandei, însă fără statutul formal și puterile unei comisii parlamentare permanente. Inițiativa a fost lansată în urmă cu aproximativ un an și a fost oficializată prin decizii ale Biroului Parlamentului European, care i-a încredințat lui Victor Negrescu coordonarea grupului de reflecție. Potrivit informațiilor publicate anterior, grupul include reprezentanți de nivel înalt din toate grupurile politice, inclusiv trei vicepreședinți ai Parlamentului European, un vicepreședinte de grup politic și un lider important de delegație.

Victor Negrescu a fost ales vicepreședinte al Parlamentului European în iulie 2024 și, în această calitate, coordonează activitățile de foresight ale instituției și relația cu structuri precum STOA și ESPAS. Potrivit cadrului public prezentat de 2EU.brussels, documentul final al grupului nu va fi votat în plen, ci aprobat de Biroul Parlamentului European, cu speranța că o parte dintre recomandări vor fi ulterior preluate politic și instituțional.

https://2eu.brussels/ro/stiri/victor-negrescu-spune-ca-procesul-de-extindere-si-inteligenta-artificiala-vor-remodela-parlamentul-european-pana-in-2040