UE a conectat rețelele civile și militare de supraveghere maritimă, dar schimbul regulat de date încă se pregătește

Uniunea Europeană a creat legătura tehnică dintre rețelele civile și militare de supraveghere maritimă, însă schimbul regulat de informații între acestea rămâne în pregătire, arată primul raport comun al Comisiei Europene și al Înaltului Reprezentant privind aplicarea strategiei de securitate maritimă revizuite în 2023. Documentul, prezentat la 3 noiembrie, face bilanțul operațiunilor navale, al protecției infrastructurii și al măsurilor împotriva flotei din umbră. El consemnează progrese, dar și lipsuri: navele și aeronavele puse la dispoziția operațiunilor UE continuă să fie sub necesarul stabilit, iar unele sisteme și centre regionale sunt încă în dezvoltare.

Pe scurt Rețelele CISE, pentru autorități civile, și MARSUR, pentru cooperare militară, sunt conectate tehnic din octombrie 2024. Schimburile regulate între ele sunt în implementare, cu termen vizat la sfârșitul lui 2026. În iunie, CISE avea 14 noduri operaționale, inclusiv unul românesc, și alte opt în pregătire. Bilanțul Comisiei indică sancțiuni acumulate împotriva a peste 700 de nave ale flotei din umbră și a aproximativ 100 de actori care le facilitează activitatea. Acesta nu este anunțul unui nou pachet de sancțiuni, iar înscrierea pe listă nu acordă automat dreptul de abordaj în marea liberă. Raportul atribuie operațiunii ASPIDES protecția apropiată a peste 760 de nave comerciale și monitorizarea a peste 2.000 de la lansare. Protecția și monitorizarea sunt activități distincte; operațiunile navale europene continuă să primească mai puține mijloace decât au nevoie. Finanțarea a două huburi regionale pentru cabluri și supraveghere maritimă, în Marea Baltică și în Mediterana, a fost aprobată în iunie. Separat, România și Bulgaria conduc pregătirea conceptului unui hub de securitate pentru Marea Neagră; raportul nu îl prezintă drept un centru deja operațional. Consiliul a aprobat în septembrie cinci proiecte de apărare de interes comun. Comisia indică investiții totale orientative de până la 72 de miliarde de euro pentru apărarea maritimă și a fundului mării și de 5 miliarde pentru drone și sisteme antidrone. Aceste valori nu reprezintă cheltuieli deja efectuate sau granturi UE acordate integral.

Raportul examinează trei ani de aplicare a strategiei și a planului de acțiune aprobate de Consiliu în octombrie 2023. Cele șase direcții urmăresc întărirea activităților pe mare, cooperarea cu partenerii, cunoașterea situației maritime, gestionarea riscurilor, dezvoltarea capacităților și pregătirea personalului. Evaluarea instituțiilor europene include contribuțiile a 15 state membre; este un bilanț al implementării, nu o măsurare independentă a efectului fiecărei inițiative asupra securității.

Miza este legătura dintre autorități care observă aceeași mare, dar lucrează cu mandate și sisteme diferite. Poliția de frontieră, autoritățile de control al pescuitului, serviciile vamale și forțele navale pot deține informații complementare despre o navă sau un incident. Schimbul lor poate ajuta la identificarea activităților suspecte și la protejarea infrastructurii, fără ca fiecare instituție să fie nevoită să construiască separat întreaga imagine a situației.

CISE, mediul comun de schimb de informații maritime, a intrat în faza operațională la 1 iulie 2024, cu sprijinul Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă. În iunie 2026 avea 14 noduri operaționale și opt în pregătire. Cele 14 noduri nu înseamnă 14 state: lista cuprinde 11 noduri naționale din zece țări, inclusiv România, și trei ale agențiilor UE. Italia are două noduri distincte.

Conectarea tehnică a CISE cu rețeaua militară MARSUR a fost realizată în octombrie 2024, printr-o punte găzduită de Centrul Satelitar al UE. Raportul precizează însă că schimburile regulate dintre rețele sunt încă în curs de implementare și ar trebui să înceapă până la sfârșitul anului. Legătura tehnică nu echivalează, așadar, cu un flux permanent de date civile și militare deja disponibil tuturor participanților.

Există și limite privind sensibilitatea informațiilor. Unele state sunt reticente să transmită date despre infrastructura critică printr-un sistem neclasificat. O versiune CISE pentru informații cu nivelul de clasificare EU RESTRICTED este planificată până la sfârșitul lui 2026. Separat, modernizarea MARSUR pentru nivelul EU SECRET este prevăzută printr-un proiect de un an, programat să înceapă în primul trimestru din 2027.

Extinderea MARSUR III trebuie citită în același registru. A fost autorizată includerea unor noduri pentru structura militară de planificare și conducere a UE și pentru cartierele generale ale operațiunilor navale. Raportul descrie instalarea unui nod și pregătirea altora, nu finalizarea conectării tuturor acestor structuri. MARSUR este deja utilizată pentru schimburi între participanți, dar această extindere rămâne în desfășurare.

Pe mare, bilanțul acoperă operațiunile ATALANTA din vestul Oceanului Indian, IRINI din Mediterana și ASPIDES, lansată în februarie 2024 pentru protejarea navigației în contextul amenințărilor din Marea Roșie. Raportul atribuie ASPIDES protecția apropiată a peste 760 de nave comerciale și monitorizarea a peste 2.000 de la începutul mandatului. Monitorizarea urmărește situația și riscurile, în timp ce protecția apropiată presupune sprijin direct pentru navigație; cele două cifre nu trebuie însumate ca un număr de nave escortate.

Comisia și Înaltul Reprezentant recunosc totodată că mijloacele navale și aeriene furnizate de state continuă să fie insuficiente față de cerințele operațiunilor. Prezența maritimă coordonată a fost menținută în Golful Guineei, dar încheiată în nord-vestul Oceanului Indian, unde atenția și resursele sunt concentrate asupra ATALANTA și ASPIDES. Bilanțul nu descrie o extindere uniformă a prezenței europene în toate regiunile.

Mandatele operațiunilor au fost adaptate și pentru urmărirea flotei din umbră și raportarea activităților suspecte din apropierea infrastructurii submarine. Aceste sarcini de monitorizare și raportare sunt distincte de competențele de intervenție asupra unei nave. Ele nu autorizează automat operațiunile să intercepteze orice vas considerat suspect.

În prezentarea sa, Comisia indică sancțiuni împotriva a peste 700 de nave și a aproximativ 100 de actori care facilitează activitatea flotei din umbră, folosită pentru ocolirea restricțiilor. Este un total acumulat al măsurilor, nu o nouă listă adoptată odată cu raportul. Documentul consemnează șase abordaje pentru verificarea pavilionului efectuate de IRINI până în august 2026, după actualizarea regulilor sale în primăvară. ATALANTA a primit aceeași sarcină în iulie.

Dreptul mării limitează asemenea intervenții. În marea liberă, simpla înscriere a unei nave pe lista sancțiunilor nu conferă un drept general de abordaj. Trebuie îndeplinite condițiile prevăzute de dreptul internațional, de exemplu existența unor suspiciuni întemeiate că nava nu are naționalitate. Verificarea pavilionului, aplicarea sancțiunilor și confiscarea unei nave sunt etape și competențe diferite.

Protecția cablurilor submarine este o altă prioritate. Planul european din februarie 2025 a fost urmat de un set de instrumente pentru securitatea cablurilor, iar în iunie 2026 a fost aprobată finanțarea a două huburi regionale, în Marea Baltică și în Mediterana. Finlanda conduce pregătirea celui baltic. Exercițiul maritim european desfășurat lângă Helsinki în septembrie a testat protecția infrastructurii submarine și schimbul de informații. Finanțarea și testarea nu înseamnă că toate capacitățile prevăzute sunt deja operaționale.

Pentru România, raportul are și o dimensiune regională directă. Pe lângă participarea la CISE, Bucureștiul și Sofia conduc pregătirea conceptului și a priorităților hubului de securitate pentru Marea Neagră, propus în mai 2025. Inițiativa este distinctă de cele două huburi pentru cabluri. În cazul Ucrainei, sprijinul european pentru dezvoltarea unui centru comun de securitate maritimă și a capacităților de cunoaștere a situației are ca orizont sfârșitul lui 2028.

Cooperarea practică a inclus nouă operațiuni maritime multifuncționale în vestul Mării Negre, Marea Baltică, Canalul Mânecii și sudul Mării Nordului, precum și în Adriatica. Acestea reunesc autorități naționale și agențiile UE pentru siguranță maritimă, controlul pescuitului și frontiere. Raportul descrie și exerciții, formare pentru gărzile de coastă, combaterea traficului de droguri și sprijin prin observație satelitară. Numărul operațiunilor nu este un număr de noi misiuni militare.

Pe termen mai lung, Uniunea urmărește dezvoltarea unor capacități comune de apărare maritimă. Consiliul a aprobat la 28 septembrie cinci proiecte europene de apărare de interes comun, între care apărarea maritimă și a fundului mării, IMSD, și proiectul pentru drone și sisteme antidrone, DECODER. Statutul le permite accesul la finanțare prin programul european pentru industria de apărare; nu certifică livrarea echipamentelor.

Comisia prezintă pentru cele două proiecte investiții totale indicative de până la 72 de miliarde de euro, respectiv 5 miliarde. Sunt estimări privind amploarea investițiilor, nu sume deja plătite din bugetul UE. Același decalaj dintre decizie și punere în funcțiune traversează bilanțul: conectarea rețelelor, finanțarea huburilor și aprobarea proiectelor creează instrumente suplimentare, dar eficiența lor depinde de schimbul efectiv de date, disponibilitatea mijloacelor și cooperarea dintre autorități și operatorii infrastructurii.