UE actualizează restricțiile pentru variola ovină și caprină din România după 30 de focare suplimentare

Decizia adoptată la 14 octombrie modifică zonele de protecție și supraveghere și prevede restricții suplimentare în 13 județe. Termenele diferă între areale, iar unele înscrieri din anexă sunt neconcordante. Boala afectează oile și caprele și nu se transmite la om.

Comisia Europeană a modificat, printr-o decizie adoptată la 14 octombrie 2026, zonele și termenele restricțiilor pentru variola ovină și caprină din România, după notificarea a 30 de focare suplimentare între 8 septembrie și 9 octombrie 2026. Măsurile urmăresc limitarea răspândirii bolii între exploatații și au consecințe pentru circulația oilor și caprelor. Calendarul diferă în funcție de zonă, iar încheierea unei etape nu înseamnă ridicarea tuturor restricțiilor din județul respectiv.

Pe scurt
Comisia a modificat zonele și termenele restricțiilor după 30 de focare suplimentare notificate între 8 septembrie și 9 octombrie.

În jurul focarelor sunt delimitate zone de protecție de cinci kilometri și zone de supraveghere de 20 de kilometri.

Zonele suplimentare cuprind 13 județe, cu excepția arealelor de protecție și supraveghere. Pentru această categorie este indicat termenul de 10 decembrie.

Anexele conțin neconcordanțe de delimitare și perioade. Condițiile unei deplasări de animale trebuie stabilite cu autoritatea sanitar-veterinară competentă.

Boala nu se transmite la om, dar amenință sănătatea turmelor și poate perturba transportul animalelor și activitatea crescătorilor.

Decizia de punere în aplicare (UE) 2026/2321 a fost adoptată la 14 octombrie și publicată în Jurnalul Oficial al UE la 16 octombrie. Ea înlocuiește anexele deciziei care stabilește măsurile de urgență pentru România. Actualizarea modifică delimitările geografice și perioadele prevăzute în aceste anexe, în funcție de evoluția epidemiei și de riscul transmiterii bolii.

Cele 30 de focare suplimentare au fost notificate în Brăila, Buzău, Constanța, Giurgiu, Gorj, Ialomița, Iași, Teleorman, Tulcea și Vrancea, potrivit Comisiei. Unele se aflau în afara zonelor deja restricționate. Documentul menționează în acest context Ialomița, Giurgiu, Teleorman și Vrancea, unde boala nu fusese raportată anterior. Cifra descrie notificările din perioada precizată în decizie și nu reprezintă un bilanț al tuturor focarelor active în România la data publicării acestui articol.

În jurul focarelor, anexa I delimitează zone de protecție pe o rază de cinci kilometri și zone de supraveghere pe o rază de 20 de kilometri, după coordonatele înscrise în document. Arealele de protecție sunt excluse din zona de supraveghere care le înconjoară. Separarea permite aplicarea unor măsuri adaptate apropierii de focar, în cadrul normelor europene de control al bolilor animalelor.

Pentru crescători și transportatori contează încadrarea exploatației în arealul respectiv. O zonă de supraveghere poate depăși granița județului în care se află focarul. De exemplu, în jurul focarelor din Buzău, decizia include porțiuni din Buzău, Brăila și Ialomița. În jurul celor din Iași, supravegherea acoperă și porțiuni din Neamț. Aceste delimitări nu înseamnă că toate exploatațiile din județele enumerate se află în același regim sanitar-veterinar.

Dincolo de arealele apropiate focarelor, partea B a anexei I stabilește zone suplimentare de restricții. Sunt cuprinse teritoriile a 13 județe, cu excepția porțiunilor deja încadrate în protecție sau supraveghere. Lista include Ialomița, Buzău, Brăila, Iași, Neamț, Gorj, Hunedoara, Teleorman, Tulcea, Constanța, Galați, Giurgiu și Vrancea. Pentru această categorie, tabelul indică data de 10 decembrie 2026.

Anexa II prevede o etapă ulterioară, între 11 decembrie 2026 și 9 ianuarie 2027, pentru arealele la care trimite articolul 1b al deciziei de bază. Textul publicat conține însă o neconcordanță teritorială. Hunedoara apare în coloana cu județele, dar lipsește din descrierea alăturată a arealului. În anexa I apar și suprapuneri între perioadele înscrise pentru protecție și supraveghere în unele areale din Iași și Tulcea. Documentul nu oferă astfel un calendar neechivoc pentru fiecare situație locală.

Miza măsurilor este prevenirea transmiterii bolii de la o exploatație la alta și către alte regiuni sau state membre. Comisia arată că focarele pot perturba circulația animalelor și comerțul cu produse de origine animală, inclusiv exporturile către țări terțe. Decizia din octombrie modifică anexele de regionalizare; ea nu anunță, prin această modificare, reluarea generală a exporturilor de ovine și caprine.

Variola ovină și caprină este o boală virală care poate provoca febră, leziuni ale pielii și ale organelor interne și moartea animalelor. Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor precizează că virusurile responsabile nu infectează oamenii. Riscul descris de măsurile europene privește sănătatea efectivelor și pierderile economice pentru crescători.

Pentru o deplasare concretă de animale, încadrarea fermei și condițiile aplicabile trebuie stabilite cu direcția sanitar-veterinară competentă. Distincția dintre areale rămâne esențială. Data la care se încheie protecția în jurul unui focar poate fi urmată de supraveghere sau de alte restricții, iar simpla atingere a unui termen din tabel nu constituie o autorizație de transport.

https://2eu.brussels/ro/news/comisia-extinde-restrictiile-pentru-variola-ovina-si-caprina-din-romania-dupa-30-de-focare-suplimentare