UE condamnă extinderea sancțiunilor SUA împotriva Curții Penale Internaționale

Statele Unite au extins sancțiunile asupra Curții Penale Internaționale la președinta acesteia, judecătoarea Tomoko Akane, și la procurorul senior Abdoulaye Seye. UE spune că măsurile subminează activitatea Curții, în timp ce CPI și Președinția Adunării Statelor Părți avertizează asupra presiunii exercitate asupra investigațiilor, judecătorilor, procurorilor și accesului victimelor la justiție.

Uniunea Europeană a condamnat extinderea sancțiunilor americane împotriva Curții Penale Internaționale după ce Statele Unite au inclus-o pe lista persoanelor sancționate pe președinta CPI, judecătoarea Tomoko Akane, și pe procurorul senior Abdoulaye Seye. Curtea spune că nouă dintre cei 18 judecători ai săi sunt acum sancționați de Washington, iar Președinția Adunării Statelor Părți avertizează că intensificarea acestor măsuri riscă să afecteze investigațiile aflate în desfășurare și eforturile de tragere la răspundere pentru cele mai grave crime internaționale.

Pe scurt

Statele Unite au extins sancțiunile împotriva CPI la președinta Curții, judecătoarea Tomoko Akane din Japonia, și la Abdoulaye Seye din Senegal, procuror senior în cadrul Biroului Procurorului.

UE spune că sancțiunile împotriva Curții, oficialilor și personalului său îi subminează activitatea și reafirmă sprijinul pentru independența și integritatea CPI.

După noile desemnări, CPI spune că nouă dintre cei 18 judecători ai săi, ambii procurori adjuncți, fostul procuror și un membru al personalului se află sub sancțiuni americane.

Președinția Adunării Statelor Părți consideră că extinderea sancțiunilor riscă să afecteze investigațiile în curs și eforturile internaționale de a asigura răspunderea pentru crime grave și justiție pentru victime.

CPI spune că își va continua activitatea în mod independent și imparțial, iar Adunarea Statelor Părți le cere statelor care susțin Statutul de la Roma să rămână unite în sprijinul Curții.

Statele Unite au extins sancțiunile care vizează personalul Curții Penale Internaționale la două noi persoane din structurile sale de conducere și urmărire penală: președinta Curții, judecătoarea Tomoko Akane din Japonia, și Abdoulaye Seye din Senegal, procuror senior în cadrul Biroului Procurorului.

Uniunea Europeană a reacționat pe 19 august spunând că regretă profund decizia și că sprijinul său pentru CPI rămâne neschimbat. Bruxelles-ul descrie Curtea drept un element central al sistemului internațional de justiție penală și consideră că aceasta trebuie să își poată exercita mandatul fără presiuni, intimidare sau interferențe externe.

UE avertizează că sancțiunile îndreptate împotriva Curții, a oficialilor și a personalului său îi subminează activitatea. Înaltul Reprezentant a reafirmat angajamentul Uniunii față de Statutul de la Roma și a spus că UE va continua să sprijine protejarea independenței și integrității instituției.

Curtea Penală Internațională a respins la rândul său noile măsuri și le-a descris drept un atac asupra independenței unei instituții judiciare imparțiale. CPI subliniază că mandatul său i-a fost acordat de statele părți la Statutul de la Roma și că judecătorii, procurorii și ceilalți angajați trebuie să poată exercita acest mandat fără amenințări sau măsuri coercitive.

Noile sancțiuni se adaugă unor desemnări anterioare care au vizat conducerea Biroului Procurorului și mai mulți judecători. Potrivit CPI, nouă dintre cei 18 judecători ai Curții sunt acum sancționați de Statele Unite, împreună cu ambii procurori adjuncți, fostul procuror și un membru al personalului.

Președinția Adunării Statelor Părți confirmă aceeași extindere și vorbește despre o escaladare a utilizării sancțiunilor împotriva oficialilor și personalului Curții. Organismul, care reunește statele care au ratificat sau au aderat la Statutul de la Roma, spune că noile măsuri vin după sancționarea conducerii Biroului Procurorului și a opt judecători, înainte ca președinta CPI să devină al nouălea judecător vizat.

Președinția Adunării avertizează în mod explicit asupra efectului pe care această presiune îl poate avea asupra activității judiciare. În evaluarea sa, extinderea sancțiunilor riscă să submineze investigațiile aflate în desfășurare și să împiedice eforturile internaționale pentru stabilirea răspunderii și pentru oferirea de justiție victimelor celor mai grave crime.

Această formulare adaugă o dimensiune concretă reacției europene. UE vorbește despre subminarea activității Curții, în timp ce organismul reprezentativ al statelor părți indică posibilitatea ca presiunea asupra judecătorilor, procurorilor și personalului să afecteze investigațiile și exercitarea funcțiilor pentru care CPI a fost creată.

Adunarea Statelor Părți consideră că sancțiunile erodează angajamentul comun față de statul de drept, combaterea impunității și menținerea unei ordini internaționale bazate pe reguli. Președinția sa le cere statelor părți și celorlalți actori din sistemul Statutului de la Roma să își mențină sprijinul pentru Curte și pentru principiile justiției internaționale.

CPI formulează separat o preocupare legată de victime. Curtea spune că amenințările și măsurile coercitive împotriva celor care aplică legea pot afecta persoanele care apelează la instituție după ce celelalte căi de obținere a justiției au fost epuizate.

Curtea se ocupă de răspunderea individuală pentru genocid, crime împotriva umanității, crime de război și alte infracțiuni aflate în competența sa. Declarația sa nu afirmă că noile sancțiuni au blocat deja un anumit dosar, dar susține că presiunile asupra personalului judiciar pot afecta condițiile în care instituția își desfășoară activitatea și, implicit, interesele victimelor care depind de procedurile sale.

CPI spune că nu își va modifica activitatea ca urmare a sancțiunilor și că va continua să își exercite mandatul în mod independent și imparțial, în conformitate cu Statutul de la Roma. Instituția își reafirmă sprijinul pentru propriul personal și pentru victimele crimelor internaționale și spune că va continua să lucreze cu statele părți și cu ceilalți parteneri.

Cele trei reacții din 19 august se completează astfel fără a fi identice. UE pune accentul pe independența Curții și pe efectul sancțiunilor asupra funcționării sale, CPI evidențiază amploarea măsurilor care îi afectează judecătorii și procurorii și consecințele pentru victime, iar Președinția Adunării Statelor Părți avertizează asupra riscului pentru investigațiile în curs și pentru eforturile internaționale de tragere la răspundere.

Niciuna dintre cele trei declarații nu detaliază argumentele juridice invocate de administrația americană pentru noile desemnări și nici restricțiile concrete aplicate celor două persoane sancționate. Documentele analizate nu anunță nici un răspuns economic sau juridic nou al Uniunii Europene împotriva Statelor Unite.

Reacția europeană rămâne, în această etapă, una de sprijin politic și instituțional pentru CPI. UE spune că va continua să ofere sprijin pentru protejarea Curții și a personalului său împotriva presiunilor sau amenințărilor externe.

Curtea Penală Internațională funcționează în baza Statutului de la Roma, iar Adunarea Statelor Părți este organismul său de supraveghere administrativă și legislativă. Din aceasta fac parte reprezentanții statelor care au ratificat sau au aderat la Statutul de la Roma.

Președinția Adunării este formată în prezent din președinta Päivi Kaukoranta din Finlanda și vicepreședinții Michael Imran Kanu din Sierra Leone și Margareta Kassangana din Polonia. Poziția publicată pe 19 august reprezintă astfel reacția conducerii organismului statelor care susțin cadrul juridic în baza căruia funcționează CPI.

După noile sancțiuni, jumătate dintre cei 18 judecători ai Curții se află sub măsuri americane, alături de ambii procurori adjuncți, fostul procuror și un membru al personalului. UE, CPI și Președinția Adunării Statelor Părți afirmă că această extindere poate afecta independența și activitatea instituției, în timp ce Curtea spune că își va continua mandatul.

https://2eu.brussels/ro/news/ue-condamna-extinderea-sanctiunilor-sua-impotriva-curtii-penale-internationale