Republica Moldova spune că avionul lui Zelenski a primit aprobarea de decolare după confirmarea căderii dronei rusești

Republica Moldova a amânat decolarea avionului președintelui ucrainean Volodimir Zelenski în timpul unei alerte provocate de o dronă rusească, iar zborul a fost autorizat după confirmarea căderii acesteia, potrivit explicațiilor autorităților de la Chișinău. Restricțiile au urmărit protejarea aeronavelor și au întârziat trei plecări și patru sosiri.

Pe scurt

Spațiul aerian a fost închis temporar după pătrunderea dronei din direcția Ucrainei. Măsura a afectat atât plecările, cât și sosirile, iar avionul lui Zelenski a decolat mai târziu decât era programat.

Potrivit precizărilor moldovenești, restricțiile au fost ridicate după confirmarea că drona căzuse și explodase lângă Mihăilenii Vechi, în raionul Rîșcani, la aproximativ 160 de kilometri de aeroportul din Chișinău.

Consiliera prezidențială Olga Roșca afirmă că autorizarea decolărilor și aterizărilor, inclusiv a zborului președintelui ucrainean, a fost condiționată de confirmarea căderii dronei.

Această explicație privește momentul reluării zborurilor; nu stabilește distanța minimă dintre dronă și avion înaintea căderii.

Potrivit precizărilor moldovenești, spațiul aerian a fost închis la scurt timp după ora locală 16:30, după ce drona intrase din direcția Ucrainei. Restricțiile au fost ridicate după 17:20, când autoritățile au confirmat că aparatul căzuse și explodase în nordul țării. Avionul președintelui ucrainean a plecat ulterior de pe Aeroportul Internațional Chișinău.

Consiliera președintei Republicii Moldova pentru politică externă, Olga Roșca, a explicat într-o postare pe X că închiderea spațiului aerian a urmărit protejarea aeronavelor care survolau țara. „Zborurile, inclusiv cel al președintelui Zelenski, au primit aprobarea de decolare sau aterizare numai după ce s-a confirmat că drona căzuse”, a scris aceasta.

Explicația descrie o măsură aplicată traficului aerian afectat de alertă, care a inclus și zborul prezidențial. Cele trei plecări și patru sosiri întârziate arată că efectele suspendării s-au extins asupra mai multor zboruri, fără ca informațiile disponibile să precizeze durata întârzierii fiecăruia.

Precizările intervin după ce premierul norvegian Jonas Gahr Støre a afirmat că avionul ar fi fost aproape să fie lovit de o dronă înaintea decolării. Reuters relatează că acesta nu a precizat sursa informației sau cât de aproape s-ar fi aflat drona.

Financial Times citează și un oficial ucrainean aflat la bord, care susține că drona s-ar fi apropiat periculos și ar fi putut viza avionul. Publicația relatează că autoritățile ucrainene investighează incidentul; ipoteza unei țintiri deliberate rămâne o afirmație a sursei.

Incidentul s-a produs la 8 septembrie. Distanța de aproximativ 160 de kilometri comunicată de partea moldovenească privește locul căderii față de aeroport, nu apropierea maximă a dronei de avion pe întregul traseu. Confirmarea căderii înainte de autorizarea decolării explică măsura de siguranță aplicată zborului, dar nu soluționează singură această întrebare.