G7 pune în mișcare eliberarea a 100 de milioane de barili pe fondul presiunilor asupra motorinei

Liderii G7 au convenit eliberarea coordonată a 100 de milioane de barili prin Agenția Internațională a Energiei în următoarele patru luni, într-o intervenție destinată să reducă presiunile asupra aprovizionării și piețelor energetice. O parte substanțială a răspunsului privind motorina urmează să fie concentrată în primele 20 de zile, în timp ce statele G7 vor încerca simultan să evite oprirea în același timp a unor rafinării și să crească utilizarea capacităților existente acolo unde este posibil.

Pe scurt

G7 a convenit eliberarea coordonată prin AIE a 100 de milioane de barili pe parcursul a patru luni, cu începere imediată.

O parte substanțială a eliberărilor de motorină va fi concentrată în primele 20 de zile, dar declarația nu precizează volumul exact.

Cele 100 de milioane de barili sunt legate de implementarea angajamentelor asumate în martie 2026, ținând cont de cantitățile deja eliberate, și nu trebuie prezentate automat drept 100 de milioane de barili suplimentari.

G7 va coordona programele de mentenanță ale rafinăriilor și cere evitarea restricțiilor la exporturile de energie între membrii grupului.

AIE trebuie să evalueze impactul intervenției și să prezinte un raport înainte de expirarea perioadei inițiale de 20 de zile.

Decizia a fost luată în cadrul unei reuniuni virtuale a liderilor G7 convocată de Franța, care deține președinția grupului în 2026. Declarația comună descrie o piață a petrolului caracterizată de volatilitate ridicată și acordă o atenție specială produselor rafinate, în primul rând motorinei, unde problemele de aprovizionare sunt mai acute decât în cazul țițeiului. Liderii spun că obiectivul intervenției este stabilizarea disponibilității energiei și limitarea efectelor șocurilor de preț asupra gospodăriilor și întreprinderilor.

Volumul de 100 de milioane de barili trebuie citit în contextul unei intervenții mai ample lansate în martie. AIE arată că membrii săi au convenit atunci o acțiune colectivă de 400 de milioane de barili, iar aproximativ 325 de milioane fuseseră deja eliberate până la reuniunea G7 din 2 octombrie. Noua declarație cere aplicarea imediată și integrală a angajamentelor din martie și precizează că cele 100 de milioane de barili vor fi mobilizate ținând cont de ceea ce a fost deja realizat. Documentele disponibile nu justifică, prin urmare, prezentarea întregii cantități drept o rezervă nouă adăugată celor 400 de milioane de barili convenite anterior.

Motorina ocupă un loc distinct în intervenție. G7 vorbește despre o eliberare substanțială concentrată la începutul perioadei, în primele 20 de zile, însă nu precizează câți dintre cei 100 de milioane de barili vor fi produse rafinate și nici ce cantitate va proveni din fiecare stat. Liderii lasă deschisă și posibilitatea unor eliberări suplimentare de motorină, care urmează să fie discutate în cadrul AIE dacă situația pieței o va impune.

AIE consideră că actualele tensiuni sunt alimentate în special de dificultățile de pe piața produselor rafinate. Potrivit agenției, exporturile de țiței din Orientul Mijlociu și-au revenit semnificativ, dar fluxurile de produse rafinate rămân constrânse, iar problemele din rafinării au menținut piața motorinei sub presiune. Directorul executiv al AIE, Fatih Birol, a participat la reuniunea liderilor și a prezentat situația acțiunii colective începute în martie.

În Uniunea Europeană, Comisia a discutat în aceeași zi situația motorinei cu reprezentanții statelor membre în cadrul grupului de lucru pentru securitatea Uniunii Energetice. Evaluarea transmisă după reuniune a fost că aprovizionarea UE cu motorină rămânea deocamdată stabilă, în timp ce prețurile se mențineau ridicate pe fondul tensiunilor de pe piața mondială. Comisia a precizat că eventualele eliberări de stocuri sunt coordonate prin mecanismele AIE, iar grupul european are în principal rolul de a coordona răspunsul politic al statelor membre.

Intervenția nu se limitează la stocurile strategice. G7 vrea să coordoneze perioadele de mentenanță ale rafinăriilor pentru a evita oprirea simultană a unor capacități importante și cere creșterea temporară a gradului de utilizare acolo unde acest lucru este posibil. Grupul intenționează să discute și cu state din afara G7 care au capacități importante de rafinare, în încercarea de a crește oferta globală de produse rafinate.

O altă componentă privește comerțul. Liderii reafirmă că statele G7 nu ar trebui să introducă restricții asupra exporturilor de energie și produse energetice între ele și cer producătorilor să evite interdicțiile care ar putea agrava tensiunile existente. Măsura urmărește să împiedice o fragmentare suplimentară a pieței într-o perioadă în care aprovizionarea cu produse rafinate este deja mai dificilă.

Declarația leagă tensiunile energetice și de situația din Orientul Mijlociu și de navigația prin Strâmtoarea Hormuz. G7 cere restabilirea deplină a libertății de navigație prin strâmtoare, unul dintre principalele coridoare pentru transportul mondial de energie, și afirmă că va continua eforturile pentru menținerea fluxurilor comerciale. În paralel, grupul precizează că sancțiunile împotriva Rusiei vor fi menținute, în timp ce membrii vor coopera cu AIE și alți parteneri pentru a limita efectele asupra piețelor de combustibili, gaze și materii prime.

AIE a primit sarcina de a monitoriza atât implementarea eliberărilor, cât și efectul acestora asupra securității energetice și stabilității pieței. G7 cere un raport înainte de încheierea perioadei inițiale de 20 de zile, care să includă și recomandări privind eventualele etape următoare și refacerea stocurilor utilizate.

Anunțul nu demonstrează că prețurile carburanților vor scădea cu o anumită valoare sau într-un anumit interval. Eliberarea rezervelor poate crește oferta disponibilă și poate reduce o parte din presiunea asupra pieței, dar prețurile finale depind și de producția rafinăriilor, transport, cererea globală, cursurile valutare, taxare și evoluțiile geopolitice. G7 prezintă intervenția drept un instrument pentru stabilizarea pieței, nu drept o garanție privind prețurile la pompă.