EPP cere extinderea UE până la finalul deceniului și reguli care să nu mai permită blocaje naționale

Partidul Popular European cere accelerarea extinderii Uniunii Europene către Ucraina, Republica Moldova și Balcanii de Vest, dar menține condiția reformelor și a criteriilor de la Copenhaga. Rezoluția adoptată la Viena spune că UE trebuie să ofere beneficii concrete țărilor candidate înainte de aderarea deplină, prin acces gradual la piața unică, SEPA, roaming, infrastructură, energie, cadre democratice și de securitate, cu o perspectivă către Schengen și zona euro.

Partidul Popular European cere ca Uniunea Europeană să accelereze extinderea către Ucraina, Republica Moldova și Balcanii de Vest și spune că ar vrea să vadă noi membri intrând în Uniune până la finalul acestui deceniu. Rezoluția adoptată de Adunarea Politică EPP la Viena menține principiul aderării pe merit, dar cere instrumente mai rapide și mai flexibile decât modelele tradiționale de negociere.

Pe scurt

EPP cere accelerarea extinderii UE către Ucraina, Republica Moldova și Balcanii de Vest.

Rezoluția spune că, până la finalul deceniului, EPP ar vrea să vadă noi membri intrând în Uniune.

Aderarea trebuie să rămână bazată pe merit, criteriile de la Copenhaga și valorile articolului 2 din Tratatul UE.

EPP cere beneficii timpurii pentru țările candidate, inclusiv acces gradual la piața unică, SEPA, roaming, infrastructură, energie și cadre de securitate.

EPP susține extinderea votului cu majoritate calificată în unele domenii legate de extindere, fără a elimina unanimitatea pentru decizia finală de aderare.

Rezoluția pornește de la ideea că extinderea nu mai este doar o politică de integrare economică, ci o problemă de securitate europeană. EPP spune că războiul Rusiei împotriva Ucrainei, interferențele străine, dezinformarea, atacurile cibernetice și amenințările hibride au redus spațiul pentru „zone gri” între Uniunea Europeană și actorii autoritari.

Documentul descrie extinderea ca pe o alegere strategică pentru pace, securitate, prosperitate și libertate. EPP amintește că, după extinderea din 2004, PIB-ul pe cap de locuitor al celor zece noi state membre a crescut de la 59% din media UE la peste 80% într-un deceniu. Partidul folosește acest exemplu pentru a susține că extinderile anterioare au adus creștere economică, reconciliere și stabilitate.

Ucraina este prezentată ca esențială pentru securitatea și stabilitatea Europei. EPP susține o perspectivă de integrare „puternică și realistă” pentru Ucraina, menținută pe bază de merit, dar adaptată la caracterul fără precedent al situației create de război. Rezoluția salută eforturile pentru un instrument concret de preaderare și spune că legătura Ucrainei cu UE trebuie aprofundată.

Republica Moldova este descrisă ca una dintre cele mai angajate și reformiste țări candidate. EPP spune că Moldova implementează reforme ambițioase într-un timp record, în timp ce își apără democrația împotriva atacurilor hibride continue și a interferenței ruse. Documentul cere și sprijin continuu pentru actorii pro-europeni din Georgia și Armenia.

Pentru Balcanii de Vest, EPP afirmă că Uniunea Europeană nu este completă fără această regiune. Rezoluția critică pierderea de credibilitate provocată de întârzieri repetate în procesul de aderare, chiar și atunci când au existat eforturi de reformă. Partidul cere Uniunii și statelor membre să își respecte angajamentele.

Muntenegru este menționat ca stat aflat în avangarda procesului, cu progres în închiderea capitolelor de negociere. Rezoluția menționează și Bosnia și Herțegovina, prin declarația comună a partidelor afiliate EPP, și leagă viitorul european al regiunii de combaterea corupției, statul de drept, independența justiției și a presei și relațiile de bună vecinătate.

Documentul introduce și o dimensiune nordică a extinderii. EPP menționează decizia Islandei de a organiza în august un referendum privind reluarea negocierilor de aderare cu UE și se declară favorabilă ambițiilor de aderare din Islanda, Norvegia și Groenlanda.

Rezoluția spune că extinderea trebuie accelerată, dar fără renunțarea la procesul pe merit și la criteriile de la Copenhaga. Țările candidate trebuie să livreze reforme credibile în domeniile considerate fundamentale: statul de drept, independența justiției, instituții democratice stabile și lupta împotriva corupției. EPP spune că va urmări standardele democratice pentru a preveni regresul.

Partidul cere trecerea de la modele lente de aderare la instrumente mai rapide și mai flexibile, susținute de planuri clare pentru îndeplinirea criteriilor de membru. Rezoluția precizează că nicio instituție a UE nu poate garanta credibil o dată rapidă, concretă și obligatorie pentru aderare, dar spune că EPP dorește noi membri în Uniune până la finalul deceniului.

O parte importantă a documentului privește reformele interne ale UE. EPP spune că actuala arhitectură a Uniunii nu este potrivită pentru o UE cu peste 30 de membri. Partidul cere schimbări ale structurilor de decizie pentru ca Uniunea să rămână eficientă într-un context geopolitic mai tensionat.

Rezoluția cere depășirea sistemului în care o singură țară poate bloca decizii, prin extinderea votului cu majoritate calificată în domenii legate de extindere. Documentul menține însă regula tratatelor potrivit căreia decizia finală de aderare aparține statelor membre, care hotărăsc în unanimitate, conform propriilor reguli constituționale.

EPP cere și beneficii concrete timpurii pentru țările candidate, prin noile planuri de creștere. Aceste beneficii ar trebui să fie legate de reforme și de acces gradual la piața unică, cele patru libertăți, SEPA, cadre democratice și de securitate, roaming, infrastructură, energie regenerabilă și diversificare energetică, cu o cale către Schengen și zona euro.

Prin această integrare graduală, țările candidate ar putea primi avantaje înainte de aderarea deplină, fără să rămână într-o logică de „sală de așteptare”. EPP leagă această abordare de competitivitatea Europei, de generațiile tinere, de reducerea șomajului, de creșterea nivelului de trai și de limitarea emigrației și a exodului de creiere.

Documentul subliniază și rolul sprijinului public. EPP cere un dialog robust despre beneficiile reciproce ale extinderii și solicită actorilor politici din țările candidate să evite retorica negativă la adresa Uniunii Europene. Actorii locali și regionali sunt prezentați ca importanți pentru comunicarea și susținerea procesului.

Rezoluția cere clarificarea limitelor geografice ale viitoarei extinderi și dezvoltarea unor forme inovatoare de cooperare apropiată și structurată ca alternativă la aderarea deplină, folosind modele existente cu parteneri precum Regatul Unit sau Elveția. EPP spune că o astfel de transparență este necesară pentru menținerea încrederii publice în interiorul Uniunii.

În cazul Turciei, EPP spune că situația politică actuală exclude posibilitatea aderării la UE. Partidul rămâne deschis la o întărire graduală, proporțională și reversibilă a relațiilor UE-Turcia, inclusiv modernizarea uniunii vamale existente, dacă sunt îndeplinite condițiile necesare. Orice progres trebuie legat de obligațiile Turciei față de Uniunea Europeană și toate statele membre, de respectarea dreptului internațional și de drepturile suverane ale statelor membre.

Rezoluția acordă o importanță specială reluării și progresului discuțiilor privind soluționarea problemei Ciprului, ca element pentru dezvoltarea cooperării UE-Turcia. Documentul separă astfel perspectiva de aderare, considerată blocată politic, de posibile forme de cooperare condiționată.

EPP prezintă extinderea ca investiție în securitatea, stabilitatea și influența globală a Europei. Documentul cere o Uniune mai pregătită instituțional, țări candidate care livrează reforme și beneficii graduale care să facă procesul credibil pentru cetățeni înainte de aderarea deplină.

Rezoluția „One Continent, One Future: Delivering Enlargement for Europe’s Peace and Strength” a fost adoptată de Adunarea Politică a Partidului Popular European la 29-30 iunie 2026, la Viena.

https://2eu.brussels/ro/stiri/epp-cere-extinderea-ue-pana-la-finalul-deceniului-si-reguli-care-sa-nu-mai-permita-blocaje-nationale