Consiliul UE numește doi noi procurori europeni pentru Franța și Malta

Consiliul Uniunii Europene i-a numit pe Philippe Jaeglé pentru Franța și pe Omar Caruana pentru Malta ca procurori europeni în cadrul Parchetului European. Mandatele lor, de șase ani și fără posibilitate de reînnoire, încep în iulie 2026 și fac parte din reînnoirea parțială a colegiului EPPO, instituția care investighează fraude, corupție și cazuri de TVA transfrontalier care afectează bugetul Uniunii Europene.

Consiliul Uniunii Europene i-a numit pe Philippe Jaeglé pentru Franța și pe Omar Caruana pentru Malta ca procurori europeni în cadrul Parchetului European. Cei doi vor avea mandate de șase ani, fără posibilitate de reînnoire, începând din iulie 2026, într-o instituție care investighează fraude, corupție și fraude de TVA transfrontaliere care lovesc direct bugetul Uniunii Europene.

Pe scurt

Philippe Jaeglé a fost numit procuror european pentru Franța.

Omar Caruana a fost numit procuror european pentru Malta.

Mandatele încep în iulie 2026 și durează șase ani, fără posibilitate de reînnoire.

Numirile fac parte din reînnoirea parțială a colegiului EPPO, unde expiră mandatele a șapte procurori europeni.

La sfârșitul anului 2025, EPPO avea 3.602 investigații active, cu un prejudiciu estimat la peste 67,27 miliarde de euro.

Procurorii europeni supraveghează investigațiile și urmăririle penale ale Parchetului European în raport cu statele membre participante. Împreună cu procurorul-șef european, ei formează colegiul EPPO, structura care coordonează activitatea instituției la nivelul Uniunii Europene.

Numirea celor doi procurori face parte dintr-o reînnoire parțială a colegiului EPPO. În iulie 2026 expiră mandatele a șapte procurori europeni, iar Consiliul înlocuiește treptat aceste poziții. La începutul anului au fost numiți deja doi noi procurori europeni pentru Belgia și Cehia.

Procedura începe în statele membre. Fiecare stat propune trei candidați pentru funcția de procuror european. O comisie de selecție analizează candidaturile, formulează opinii motivate și clasifică persoanele nominalizate care îndeplinesc condițiile. Consiliul Uniunii Europene alege apoi unul dintre candidați și îl numește procuror european pentru statul respectiv.

Parchetul European este un organism independent al Uniunii Europene, cu sediul la Luxemburg, care a început să funcționeze la sfârșitul anului 2020. Instituția este competentă pentru infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene, inclusiv fraudă cu fonduri europene, corupție și fraude transfrontaliere de TVA mai mari de 10 milioane de euro.

Dimensiunea financiară a activității EPPO este mare. La sfârșitul anului 2025, instituția avea 3.602 investigații active, cu un prejudiciu total estimat la peste 67,27 miliarde de euro. Aceste dosare arată cât de mult poate pierde bugetul european prin scheme de fraudă, contracte trucate, corupție sau rețele de TVA care operează în mai multe state.

EPPO nu se limitează la coordonare administrativă. Instituția desfășoară acte de urmărire penală și exercită funcțiile de procuror în instanțele competente ale statelor membre. Această structură permite anchetarea unor dosare care depășesc frontierele naționale și care, înainte de crearea EPPO, puteau fi mai greu de urmărit unitar.

Laura Kövesi conduce Parchetul European din 2019, ca procuror-șef european. Colegiul procurorilor europeni lucrează împreună cu procurorii delegați europeni din statele participante, care instrumentează dosare în sistemele judiciare naționale, dar în cadrul mandatului EPPO.

În prezent, 24 de state membre participă la Parchetul European: Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Spania și Suedia.

Ungaria a notificat formal Comisia Europeană și Consiliul, la sfârșitul lunii mai 2026, că intenționează să se alăture EPPO. După intrarea Ungariei, toate statele membre eligibile vor participa la cooperarea consolidată, deoarece Irlanda și Danemarca au derogări în anumite domenii ale cooperării europene în justiție și afaceri interne.

Extinderea participării contează pentru dosarele transfrontaliere. Fraudele cu fonduri europene sau TVA pot folosi firme, conturi, contracte și transporturi din mai multe jurisdicții, iar lipsa unui stat din sistem poate crea zone mai greu de acoperit. Un colegiu complet și o rețea mai largă de state participante dau EPPO mai multă capacitate de a urmări circuitele financiare și persoanele implicate.

Noile numiri pentru Franța și Malta vin într-un moment în care Parchetul European este deja una dintre instituțiile centrale ale Uniunii Europene în protejarea banilor publici europeni. Mandatele de șase ani oferă continuitate, dar lipsa posibilității de reînnoire urmărește să reducă presiunea politică asupra procurorilor europeni.

https://2eu.brussels/ro/stiri/consiliul-ue-numeste-doi-noi-procurori-europeni-pentru-franta-si-malta