Comitetul UE–Moldova cere deschiderea formală a negocierilor de aderare pe toate clusterele până la finalul lui 2026

Comitetul parlamentar de asociere UE–Moldova a cerut Consiliului Uniunii Europene să deschidă formal negocierile de aderare cu Republica Moldova pe toate cele șase clustere, fără alte întârzieri, începând cu clusterul „Fundamentals” în timpul Președinției cipriote a Consiliului și cu celelalte cinci clustere înainte de finalul lui 2026. Declarația finală adoptată la Bruxelles pune presiune politică pe statele membre, după ce Comisia Europeană a transmis că lucrul tehnic este finalizat și că toate clusterele sunt pregătite pentru deschidere.

Pe scurt Comitetul UE–Moldova cere deschiderea formală a negocierilor pe toate cele șase clustere până la finalul lui 2026.

Primul cluster vizat este „Fundamentale”, care ar urma să fie deschis în timpul Președinției cipriote a Consiliului.

Gert Jan Koopman a spus că lucrul tehnic pe toate clusterele este finalizat și că toate sunt pregătite pentru deschidere.

Republica Moldova susține că vrea să fie pregătită pentru aderarea la UE până în 2030.

Declarația finală leagă procesul de aderare de reforme, Growth Plan, justiție, securitate, energie și reziliența Moldovei în fața presiunilor externe.

Comitetul parlamentar de asociere UE–Moldova a cerut Consiliului Uniunii Europene să deschidă formal negocierile de aderare cu Republica Moldova pe toate cele șase clustere, fără alte întârzieri, începând cu clusterul „Fundamentale” în timpul Președinției cipriote a Consiliului și cu celelalte cinci clustere înainte de finalul lui 2026. Solicitarea apare în declarația finală și recomandările adoptate la cea de-a 17-a reuniune a Comitetului parlamentar de asociere UE–Moldova, desfășurată la Bruxelles la 5 mai 2026. Documentul salută lansarea negocierilor tehnice pe clusterele 1, 2 și 6, „Fundamentale”, „Piață Internă” și „Relații Externe”, în decembrie 2025, precum și lansarea negocierilor tehnice pe celelalte trei clustere în martie 2026.

Declarația cere însă trecerea de la etapa tehnică la deschiderea formală a negocierilor. Comitetul afirmă că acest pas ar arăta că UE recunoaște și recompensează progresele Moldovei și ar consolida credibilitatea procesului de extindere.

Gert Jan Koopman, Director-General for Neighbourhood and Enlargement Negotiations în Comisia Europeană, a spus că lucrul tehnic pe toate clusterele a fost finalizat și că toate sunt pregătite pentru deschidere. „Toate clusterele sunt pregătite pentru deschidere și ar trebui deschise fără alte întârzieri.”, a declarat oficialul Comisiei Europene. Koopman a explicat că cele 27 de state membre au finalizat benchmark-urile pentru toate clusterele în documente informale foarte apropiate de documentele formale care vor trebui adoptate. El a spus că munca Republicii Moldova „nu a fost în zadar” și că a pus bazele unui proces rapid în etapa următoare.

Mesajul Comisiei mută accentul de pe pregătirea tehnică a Republicii Moldova pe decizia politică a statelor membre. Potrivit lui Koopman, reformele realizate de Moldova în timp record rămân compatibile cu obiectivul de închidere a negocierilor în 2028, dacă ritmul reformelor și implementarea lor pe teren sunt menținute.

Marcel Spatari, co-președinte al reuniunii din partea Parlamentului Republicii Moldova, a spus că Moldova are nevoie de semnale politice clare din partea UE, pentru ca instituțiile de la Chișinău să își mențină ritmul reformelor.

Cristina Gherasimov, viceprim-ministru pentru integrare europeană, a declarat că aderarea la UE rămâne o prioritate națională și că obiectivul Republicii Moldova este pregătirea țării pentru aderarea la Uniune până în 2030. Ea a spus că Moldova a trecut de la etapa de pregătire la una de livrare și rezultate măsurabile, după finalizarea screening-ului bilateral pe toate cele șase clustere și lansarea negocierilor tehnice pe toate capitolele acquis-ului.

Reforma justiției a fost una dintre temele principale ale reuniunii, fiind legată direct de clusterul „Fundamentale”. Koopman a salutat progresele în vetting-ul judecătorilor și în combaterea corupției, dar a subliniat că eficiența sistemului judiciar trebuie menținută. Stela Braniște, secretar general adjunct al Ministerului Justiției, a prezentat stadiul evaluării judecătorilor și procurorilor și măsurile privind consolidarea mecanismelor anticorupție.

Pe dimensiunea economică, reuniunea a vizat implementarea Growth Plan, pachetul european de 1,9 miliarde de euro pentru Republica Moldova. Comisia Europeană a salutat rata de implementare de 93% a pașilor din Growth Plan. Alexei Buzu, secretar general al Guvernului și coordonator național pentru Growth Plan, a prezentat planul ca instrument de convergență economică, reforme și investiții.

Cristian Pîrvulescu, co-președinte al Platformei societății civile UE–Moldova, a subliniat că societatea civilă și partenerii sociali trebuie implicați în dezvoltarea, monitorizarea și implementarea reformelor din Growth Plan. El a spus că sustenabilitatea reformelor nu trebuie măsurată doar prin indicatori tehnici, ci și prin încrederea cetățenilor și sprijinul societății civile.

Pe dimensiunea de securitate, declarația finală condamnă incursiunile repetate ale dronelor și rachetelor rusești în spațiul aerian al Republicii Moldova și cere cooperare mai puternică între UE și Moldova în domeniul securității spațiului aerian, supravegherii, capacităților de apărare și rezilienței la amenințări hibride.

Pe dimensiunea energetică, documentul salută consolidarea interconexiunilor, depășirea pragului de 1 GW de capacitate regenerabilă instalată și eforturile Moldovei de integrare în piața energetică europeană. Deren Derya, șefa diviziei EEAS pentru regiune, a spus că Moldova a eliminat dependența de gazul și electricitatea rusești, iar Dorin Junghietu, ministrul energiei, a prezentat prioritățile Chișinăului privind interconectările, stocurile de urgență și liberalizarea pieței.

Declarația finală include și teme cu impact direct pentru cetățeni și companii, precum integrarea Moldovei în zona „Roam Like at Home”, participarea operațională în SEPA, participarea la Creative Europe și EaSI și alinierea legislației naționale la Digital Services Act, cu obiectivul transpunerii până în octombrie 2026.

Comitetul a abordat și situația din Transnistria și Găgăuzia. În privința Transnistriei, declarația amintește oferta UE de 60 de milioane de euro în asistență condiționată și regretă refuzul autorităților nerecunoscute de la Tiraspol de a utiliza sprijinul. În privința Găgăuziei, documentul exprimă îngrijorare față de dificultățile organizării alegerilor pentru Adunarea Populară și față de riscurile de interferență externă.

Declarația finală a fost adoptată în unanimitate. Textul include și un apel ca reforma administrației publice locale să fie realizată într-un mod incluziv, cu consultări reale, transparente și substanțiale cu administrațiile locale și societatea civilă, cu respectarea principiului amalgamării voluntare a unităților administrative.

Comitetul parlamentar de asociere UE–Moldova este structura interparlamentară creată în baza Acordului de Asociere pentru dialogul politic dintre Parlamentul European și Parlamentul Republicii Moldova. Cea de-a 17-a reuniune a avut loc la Bruxelles la 5 mai 2026 și a adoptat o declarație finală și recomandări privind aderarea Moldovei la UE, sprijinul european, reformele, securitatea și energia.

Republica Moldova are statut de țară candidată la UE, iar negocierile tehnice sunt lansate pe toate cele șase clustere. Următorul pas politic este deschiderea formală a negocierilor pe clustere de către Consiliu.

Pentru Chișinău, miza este transformarea progresului tehnic și a reformelor interne în pași formali în procesul de aderare. Pentru UE, dosarul Moldovei este legat de credibilitatea extinderii, securitatea regională și stabilitatea vecinătății estice.

https://2eu.brussels/ro/stiri/comitetul-ue-moldova-cere-deschiderea-formala-a-negocierilor-de-aderare-pe-toate-clusterele-pana-la-finalul-lui-2026