Comisia avansează șapte dosare privind România în noul pachet de infringement

România primește o nouă procedură privind taxarea câștigurilor din investiții, o notificare suplimentară pentru supravegherea etichetării energetice și cinci avize motivate privind creditele de consum, deșeurile electronice, siguranța operațiunilor petroliere offshore, raportarea climatică și regulile bancare. Niciunul dintre cele șapte dosare nu reprezintă în acest moment o condamnare a României de către CJUE.

Comisia Europeană a deschis sau a avansat șapte proceduri de infringement care privesc România în pachetul din octombrie, acoperind domenii foarte diferite, de la taxarea investițiilor și creditele pentru consumatori până la siguranța operațiunilor petroliere offshore, raportarea privind energia și clima și transpunerea noilor reguli bancare. Cea mai nouă procedură privește taxarea câștigurilor obținute din transferul de titluri și alte instrumente financiare atunci când intermediarul financiar nu este stabilit în România.

Pe scurt
Comisia deschide o nouă procedură împotriva României deoarece consideră discriminatoriu tratamentul fiscal aplicat unor câștiguri din investiții atunci când intermediarul financiar este stabilit în alt stat UE sau SEE.

România primește o scrisoare suplimentară de punere în întârziere pentru modul în care aplică supravegherea pieței în cazul cerințelor de proiectare ecologică și etichetare energetică.

Cinci dosare ajung la etapa avizului motivat, privind creditele de consum, deșeurile de echipamente electrice și electronice, siguranța petrolului și gazelor offshore, raportarea privind energia și clima și Directiva privind cerințele de capital.

Pentru mai multe dintre aceste avize, România are două luni pentru a răspunde și pentru a lua măsurile solicitate înainte ca executivul european să decidă dacă sesizează CJUE.

Pachetul european include în ansamblu 30 de scrisori de punere în întârziere, 66 de avize motivate, nouă sesizări ale Curții de Justiție și 87 de cazuri închise.

Cea mai nouă procedură care vizează România privește taxarea câștigurilor obținute din transferul de valori mobiliare și alte instrumente financiare. Comisia consideră că legislația românească aplică rate fiscale mai ridicate atunci când tranzacția este intermediată de o instituție financiară care nu este stabilită în România decât atunci când serviciul este furnizat de un intermediar stabilit pe piața românească.

Executivul european consideră că această diferență face mai puțin atractive serviciile de păstrare și administrare a instrumentelor financiare oferite de intermediari din alte state ale Uniunii sau Spațiului Economic European și poate descuraja investitorii să îi utilizeze. Dosarul INFR(2026)2173 se află la prima etapă formală, Comisia trimițând României o scrisoare de punere în întârziere.

Un al doilea caz se referă la proiectarea ecologică și etichetarea energetică a produselor. Comisia trimisese deja României o notificare în 2025 deoarece considera insuficientă supravegherea pieței pentru verificarea respectării cerințelor minime de consum energetic și a corectitudinii etichetelor afișate consumatorilor.

Autoritățile române s-au angajat să adopte legislația necesară pentru desemnarea autorităților de supraveghere a pieței, dar Comisia spune că acest lucru nu s-a produs încă. Din acest motiv, Bucureștiul primește acum o scrisoare suplimentară de punere în întârziere în dosarul INFR(2025)2074.

Celelalte cinci măsuri privind România sunt avize motivate, o etapă mai avansată a procedurii. Unul dintre ele privește Directiva europeană privind contractele de credit pentru consumatori. România se află într-un grup de 16 state pentru care Comisia spune că nu a fost comunicată transpunerea completă a noilor reguli.

Directiva urmărește protejarea consumatorilor pe piața creditului și stabilește reguli privind transparența și echitatea tranzacțiilor. Termenul pentru transpunerea în legislația națională a fost 20 noiembrie 2025, iar procedura împotriva României fusese deschisă la începutul lui 2026.

Un alt aviz motivat privește deșeurile de echipamente electrice și electronice. Comisia spune că România, alături de alte șase state, nu a comunicat măsuri care să transpună integral modificările aduse legislației europene privind această categorie de deșeuri.

Modificările clarifică inclusiv responsabilitatea producătorilor pentru costurile gestionării unor deșeuri provenite din panouri fotovoltaice și ajustează regulile după o hotărâre a Curții de Justiție. Termenul de transpunere fusese stabilit pentru octombrie 2025.

În domeniul energiei, Comisia avansează dosarul privind siguranța operațiunilor petroliere și de gaze offshore. România și Polonia primesc avize motivate deoarece executivul european consideră că nu respectă integral obligațiile destinate prevenirii accidentelor majore și limitării efectelor asupra oamenilor, mediului marin și economiilor de coastă.

Procedura românească din acest domeniu este mai veche. Scrisoarea inițială de punere în întârziere fusese transmisă în 2021. Trecerea la aviz motivat arată că, în evaluarea Comisiei, problemele identificate nu au fost încă soluționate integral.

Un al doilea dosar energetic privește raportarea României privind implementarea Planului Național Integrat Energie-Schimbări Climatice. Statele membre trebuie să furnizeze periodic informații despre progresele realizate în domenii precum decarbonizarea, eficiența energetică, piața internă a energiei, securitatea energetică și cercetarea și inovarea.

Comisia spune că România nu a transmis toate informațiile cerute în raportul de progres care trebuia completat până la 15 martie 2025. După notificarea formală din martie 2026, executivul european trimite acum un aviz motivat în dosarul INFR(2026)2033.

Al cincilea aviz motivat privește sectorul bancar. România se află printre cele șase state pentru care Comisia consideră că Directiva a șasea privind cerințele de capital, CRD6, nu a fost transpusă integral.

CRD6 modifică sistemul european de supraveghere prudențială și include reguli pentru furnizarea de servicii bancare în UE de către companii din țări terțe, competențele autorităților de supraveghere, evaluarea conducerii instituțiilor financiare și integrarea riscurilor de mediu, sociale și de guvernanță în cadrul prudențial.

Termenul general pentru transpunerea directivei a fost 10 ianuarie 2026. Comisia deschisese procedurile împotriva statelor restante în martie, iar avizul motivat transmite acum solicitarea formală de completare a transpunerii.

Cele șapte decizii nu se află toate în aceeași etapă și nu trebuie interpretate ca șapte condamnări. Scrisoarea de punere în întârziere deschide formal dialogul juridic asupra unei posibile încălcări, în timp ce avizul motivat reprezintă o etapă ulterioară, în care Comisia formulează mai precis obligațiile pe care consideră că statul nu le-a îndeplinit.

Dacă răspunsul statului nu este considerat satisfăcător după un aviz motivat, Comisia poate decide sesizarea Curții de Justiție. În cazurile privind netranspunerea directivelor, o asemenea sesizare poate include, în condițiile prevăzute de tratate, și solicitarea unor sancțiuni financiare.

Niciunul dintre cele șapte dosare românești din această selecție nu este în pachetul actual o nouă trimitere a României în fața CJUE. Cele nouă sesizări ale Curții anunțate de Comisie în pachetul general privesc alte cazuri și state.

La nivelul întregii Uniuni, pachetul din octombrie conține 30 de scrisori de punere în întârziere și 66 de avize motivate. Comisia a decis separat să trimită nouă cazuri în fața Curții și să închidă alte 87 după ce problemele care au determinat procedurile au fost remediate.

https://2eu.brussels/ro/news/comisia-avanseaza-sapte-dosare-privind-romania-in-noul-pachet-de-infringement