Comisia Europeană trimite Grecia la Curtea UE pentru că profesorii temporari primesc condiții mai slabe decât cei permanenți

Comisia Europeană trimite Grecia în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru condițiile de muncă aplicate profesorilor angajați pe durată determinată în școlile publice. Bruxelles-ul spune că legislația greacă nu este aliniată complet cu Directiva privind munca pe durată determinată și permite tratamente mai puțin favorabile pentru profesorii temporari în comparație cu profesorii permanenți.

Pe scurt

Comisia Europeană trimite Grecia la Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru discriminarea profesorilor pe durată determinată din școlile publice.

Bruxelles-ul spune că legislația greacă oferă acestor profesori condiții mai slabe decât profesorilor permanenți, inclusiv la concediul de maternitate și concediul medical.

Procedura de infringement a început în iulie 2024, iar Comisia a trimis Greciei un aviz motivat în mai 2025.

Directiva UE privind munca pe durată determinată interzice tratamentul mai puțin favorabil al lucrătorilor temporari, dacă acesta nu este justificat obiectiv.

Cazul privește profesorii angajați în școlile publice grecești cu contracte pe durată determinată. Aceștia pot acoperi nevoi importante ale sistemului de educație, inclusiv în școli unde personalul permanent nu este suficient, dar Comisia Europeană consideră că legislația națională îi tratează mai slab decât pe profesorii permanenți în anumite aspecte esențiale ale relației de muncă.

Comisia menționează explicit concediul de maternitate și concediul medical. Diferențele în aceste domenii afectează direct protecția socială a profesorilor, nu doar statutul lor administrativ. Pentru un profesor angajat temporar, drepturi mai slabe la concediu medical pot însemna insecuritate în caz de boală, iar condiții mai slabe privind maternitatea pot afecta protecția lucrătoarelor într-un moment în care legislația socială europeană cere tratament echitabil.

Directiva 1999/70/CE privind munca pe durată determinată stabilește un cadru comun la nivel european pentru a preveni folosirea abuzivă a contractelor temporare succesive și pentru a asigura tratament egal între lucrătorii pe durată determinată și cei permanenți. Principiul central este simplu: un lucrător temporar nu poate fi tratat mai puțin favorabil doar pentru că are un contract pe durată determinată, cu excepția cazului în care există o justificare obiectivă.

Comisia a lansat procedura de infringement în iulie 2024, printr-o scrisoare de punere în întârziere transmisă Greciei. După răspunsul autorităților elene, Bruxelles-ul a considerat că explicațiile oferite pentru diferențele de tratament nu sunt satisfăcătoare. În mai 2025, Comisia a trimis un aviz motivat, etapa prin care cere oficial statului membru să își corecteze legislația sau practica.

Decizia de trimitere la Curtea de Justiție vine după ce Comisia a concluzionat că explicațiile Greciei nu au eliminat preocupările privind compatibilitatea legislației naționale cu dreptul UE. Dacă instanța constată încălcarea directivei, Grecia va trebui să își modifice normele astfel încât profesorii pe durată determinată să nu mai fie dezavantajați în raport cu profesorii permanenți, dacă diferența nu poate fi justificată obiectiv.

Dosarul are o miză mai largă decât sistemul educațional din Grecia. În multe state membre, școlile, spitalele și administrațiile publice folosesc contracte temporare pentru a acoperi lipsa de personal, variații de necesar sau blocaje de recrutare. Dreptul UE nu interzice contractele pe durată determinată, dar cere ca acestea să nu devină o cale prin care lucrători care fac muncă similară sunt privați de drepturi sociale de bază.

Pentru profesori, diferența dintre contract temporar și contract permanent poate însemna mai mult decât stabilitatea postului. Ea poate afecta concediile, protecția în caz de boală, maternitatea, continuitatea veniturilor și capacitatea de a planifica viața personală. În educație, aceste condiții pot influența și atractivitatea profesiei, într-un moment în care multe sisteme școlare europene se confruntă cu dificultăți de recrutare și retenție.

Cazul mai arată și rolul Comisiei Europene în aplicarea dreptului social al UE. Procedura de infringement nu stabilește imediat vinovăția unui stat membru, dar permite Comisiei să ceară Curții să verifice dacă legislația națională respectă obligațiile europene. În această etapă, Grecia este trimisă în fața instanței după aproape doi ani de dialog administrativ și juridic cu Bruxelles-ul.

Pentru Uniunea Europeană, principiul este că flexibilitatea pe piața muncii nu trebuie să creeze categorii de angajați cu drepturi inferioare atunci când aceștia fac o muncă comparabilă. Profesorii temporari pot fi necesari pentru funcționarea școlilor publice, dar statutul lor contractual nu poate justifica automat condiții mai slabe privind protecția socială și drepturile la locul de muncă.

https://2eu.brussels/ro/stiri/comisia-europeana-trimite-grecia-la-curtea-ue-pentru-ca-profesorii-temporari-primesc-conditii-mai-slabe-decat-cei-permanenti