Comisia Europeană cere aplicarea deplină a noilor reguli privind transparența salarială în Uniunea Europeană

Termenul pentru transpunerea Directivei privind transparența salarială a expirat la 7 iunie, iar Comisia Europeană cere statelor membre să transforme principiul plății egale pentru muncă egală în reguli aplicabile la nivel național. În Uniunea Europeană, femeile au câștigat în 2024, în medie, cu 11,1% mai puțin pe oră decât bărbații, potrivit Eurostat.

Comisia Europeană cere statelor membre să aplice integral Directiva privind transparența salarială, după ce termenul de transpunere în legislațiile naționale a expirat la 7 iunie. Directiva urmărește să facă aplicabil în practică principiul plății egale pentru muncă egală sau muncă de valoare egală între femei și bărbați.

Datele Eurostat arată că diferența salarială de gen rămâne vizibilă în Uniunea Europeană. În 2024, câștigurile salariale orare brute ale femeilor au fost, în medie, cu 11,1% mai mici decât cele ale bărbaților în UE, iar diferența a fost de 11,4% în zona euro.

Pe scurt

Termenul pentru transpunerea Directivei privind transparența salarială în legislațiile naționale a expirat la 7 iunie.

Femeile din Uniunea Europeană au câștigat în 2024, în medie, cu 11,1% mai puțin pe oră decât bărbații.

Directiva introduce reguli care permit lucrătorilor să obțină mai multe informații despre salarizare și obligă angajatorii să își evalueze structurile de plată.

Eurostat arată diferențe mari între statele membre, de la -0,8% în Luxemburg la 18,8% în Estonia.

Comisia Europeană a alocat peste 3,8 milioane de euro prin programul CERV pentru măsuri de transparență salarială în statele membre.

Comisia Europeană afirmă că tratatele UE consacră principiul potrivit căruia munca egală trebuie plătită egal, indiferent dacă este prestată de o femeie sau de un bărbat. Instituția a transmis, în același context, că „echitatea nu este doar o valoare. Este și o forță economică”, argumentând că statele care promovează egalitatea de gen se numără printre cele mai competitive.

Potrivit Comisiei, aproape nouă din zece europeni consideră inacceptabil ca femeile să fie plătite mai puțin decât bărbații pentru aceeași muncă. Diferența salarială persistă însă dintr-un cumul de factori, inclusiv subevaluarea unor ocupații exercitate tradițional de femei, stereotipurile de gen, traseele educaționale, deciziile de recrutare, promovările și nivelul salariilor.

Directiva privind transparența salarială este în vigoare din 2023 și stabilește un cadru pentru aplicarea conceptului de „muncă de valoare egală”. Criteriile avute în vedere includ competențele, efortul, responsabilitatea și condițiile de muncă, astfel încât angajatorii să poată verifica dacă diferențele salariale sunt justificate obiectiv.

Regulile europene urmăresc și să consolideze poziția lucrătorilor în raport cu angajatorii. Mai multă transparență salarială poate facilita identificarea discriminării, poate sprijini revendicările privind plata egală și poate obliga companiile să își explice mai clar practicile de remunerare.

Eurostat precizează că indicatorul folosit este diferența salarială de gen neajustată, calculată ca diferență între câștigurile salariale orare brute medii ale bărbaților și femeilor, exprimată ca procent din câștigurile bărbaților. Indicatorul oferă o imagine generală a dezechilibrelor salariale, dar nu izolează separat efectele ocupației, educației, vechimii, tipului de contract sau altor caracteristici individuale și profesionale.

Diferențele dintre statele membre sunt mari. În 2024, Eurostat a înregistrat cea mai ridicată diferență salarială de gen în Estonia, de 18,8%, iar Luxemburg a fost singurul stat membru în care indicatorul a fost negativ, de -0,8%, ceea ce înseamnă că, în medie, femeile au avut câștiguri orare brute mai mari decât bărbații înainte de ajustarea pentru caracteristici individuale și ale locului de muncă.

Datele arată și diferențe între sectoare. În activitățile financiare și de asigurări, diferența salarială de gen a fost mai mare decât în economia de piață în aproape toate statele membre pentru care există date, cu excepția Spaniei, iar în Ungaria a ajuns la 40,3%.

Sectorul privat înregistrează, în general, diferențe mai mari decât sectorul public. Eurostat notează că acest lucru poate fi legat de existența grilelor salariale transparente în multe administrații publice, unde regulile de remunerare se aplică în mod egal femeilor și bărbaților.

Comisia Europeană afirmă că a lucrat cu statele membre și cu actorii implicați încă din etapa de pregătire a propunerii. După adoptarea directivei în 2023, instituția a alocat peste 3,8 milioane de euro prin programul Cetățeni, Egalitate, Drepturi și Valori pentru măsuri de transparență salarială și încă 5 milioane de euro prin apelul pentru promovarea egalității de gen închis în 2026.

Directiva (UE) 2023/970 urmărește consolidarea aplicării principiului plății egale pentru aceeași muncă sau muncă de valoare egală prin standarde de transparență salarială și mecanisme de aplicare. Statele membre trebuie să transforme aceste reguli în legislație națională, iar aplicarea lor va depinde de capacitatea autorităților, companiilor și lucrătorilor de a folosi noile instrumente în procedurile de recrutare, salarizare și raportare.

https://2eu.brussels/ro/news-articles/comisia-europeana-cere-aplicarea-deplina-a-noilor-reguli-privind-transparenta-salariala-in-uniunea-europeana