Comisia analizează cererea Franței de amânare a normelor privind metanul, fără să anunțe modificarea calendarului

Comisia Europeană analizează propunerile președintelui francez Emmanuel Macron pentru reducerea presiunii asupra aprovizionării cu energie, fără să anunțe o amânare a cerințelor privind metanul sau o relaxare a normelor de calitate a carburanților. Anna-Kaisa Itkonen, purtătoarea de cuvânt a Comisiei pentru energie, a confirmat primirea scrisorii adresate Ursulei von der Leyen și a precizat că executivul european este pregătit să examineze măsuri suplimentare dacă apar riscuri pentru securitatea aprovizionării.

Pe scurt Comisia a confirmat primirea scrisorii lui Emmanuel Macron și examinarea propunerilor franceze. La briefing nu a anunțat acceptarea unei amânări a cerințelor privind metanul sau relaxarea standardelor carburanților. Regulile privind metanul pentru importuri și specificațiile carburanților ridică probleme diferite. Primele urmăresc emisiile din lanțurile de aprovizionare, iar celelalte protejează sănătatea, mediul și compatibilitatea combustibililor cu vehiculele. Comisia descrie situația actuală drept o criză mondială a prețurilor combustibililor fosili și monitorizează riscurile de aprovizionare. Statele membre vor face o nouă evaluare în grupul de coordonare pentru gaze din 24 septembrie.

Potrivit Reuters, care a consultat scrisoarea din 18 septembrie, Macron cere amânarea cu un an, până la 1 ianuarie 2028, a noilor cerințe pentru importatori. Președintele francez invocă riscuri juridice pentru companii într-o perioadă de aprovizionare tensionată.

În calendarul actual, de la 1 ianuarie 2027, importatorii trebuie să demonstreze că petrolul, gazele și cărbunele vizate au fost produse în condiții echivalente cu cerințele europene de monitorizare, raportare și verificare a emisiilor de metan. Obligația privește contractele încheiate sau reînnoite începând cu 4 august 2024; pentru cele anterioare, importatorii trebuie să depună toate eforturile rezonabile pentru îndeplinirea cerințelor. Regulamentul urmărește reducerea emisiilor atât în UE, cât și în lanțurile sale externe de aprovizionare.

Comisia a oferit deja o flexibilitate privind sancțiunile. Prin recomandarea din 20 iulie, a cerut statelor membre să nu aplice anumite sancțiuni pentru încălcarea obligațiilor importatorilor aferente anilor 2027, 2028 și 2029, cu excepția încălcărilor frauduloase. Documentul precizează însă că obligațiile continuă să se aplice și că autoritățile trebuie să urmărească progresele către conformare. Prin urmare, această recomandare privind sancțiunile nu modifică termenele prevăzute de regulament.

La briefingul de presă al Comisiei, întrebările privind o eventuală schimbare a acestei abordări au rămas fără un răspuns asupra fiecărei măsuri. Itkonen a insistat asupra monitorizării unei situații pe care a descris-o drept foarte volatilă. Comisia examinează sugestiile Franței împreună cu statele membre, dar confirmarea primirii scrisorii nu a fost însoțită de acceptarea cererii de amânare.

Un alt subiect ridicat în briefing a fost relaxarea specificațiilor carburanților, inclusiv a celor privind sulful, pentru a permite creșterea producției rafinăriilor. Itkonen a indicat că problema ține de Directiva privind calitatea carburanților și poate fi discutată de state în grupul de coordonare pentru petrol. Normele europene urmăresc reducerea poluării și protejarea sănătății, dar și compatibilitatea carburanților cu motoarele și sistemele de tratare a gazelor de evacuare. Comisia nu a prezentat o propunere de modificare sau o evaluare proprie a sporului de producție posibil.

Răspunsul Comisiei pornește de la o evaluare diferită a crizei actuale față de cea din 2022. Atunci, reducerea livrărilor rusești a provocat o criză de aprovizionare cu gaze concentrată în Europa, a explicat Itkonen. Acum, Comisia descrie în primul rând o criză mondială a prețurilor combustibililor fosili, determinată de situația din Strâmtoarea Ormuz. Purtătoarea de cuvânt a arătat că această diferență cere un răspuns adaptat, construit împreună cu statele membre.

Evaluarea publicată după reuniunea grupului de coordonare pentru gaze din 3 septembrie nu identifica un risc imediat pentru securitatea aprovizionării UE, deși depozitele erau mai puțin pline decât în anii anteriori. Comisia și statele membre invocau diversificarea surselor, capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate și reducerea cererii. Aceeași evaluare semnala însă instabilitatea din Orientul Mijlociu, oprirea producției de gaze lichefiate din Qatar și presiunea exercitată de valurile de căldură asupra consumului de gaze pentru producerea electricității.

Întrebată dacă au apărut între timp semne de penurie în statele UE, Itkonen a trimis la schimbul continuu de informații cu autoritățile naționale, fără să confirme o penurie concretă. Grupurile pentru gaze și petrol sunt folosite pentru a evalua situația din fiecare stat și a discuta eventuale măsuri comune. Separat de răspunsul la criză, Comisia susține că electrificarea și sursele de energie curată trebuie să reducă pe termen mediu expunerea Europei la volatilitatea combustibililor fosili importați.

Următoarea reuniune a grupului de coordonare pentru gaze este programată pentru 24 septembrie, când statele membre urmează să prezinte informații actualizate. Comisia a indicat că această evaluare va ajuta la stabilirea răspunsului necesar. Până la briefingul de marți, nu anunțase nici un nou calendar pentru cerințele privind metanul, nici o derogare privind calitatea carburanților ca răspuns la scrisoarea Franței.