INSCOP Research: Este România pregătită pentru recunoașterea cuplurilor de același sex?
.webp)
Este România pregătită pentru recunoașterea cuplurilor de același sex?
Atunci când sunt chestionați despre recunoașterea legală a cuplurilor de același sex, politicienii români din partidele tradiționale tind să respingă ideea printr-un răspuns standard: „România nu este pregătită.” Această formulare reflectă nu doar reticența clasei politice de a aborda subiectul drepturilor minorităților sexuale, dar se bazează pe o realitate socială greu de negat – respectiv aceea că majoritatea românilor sunt împotriva recunoașterii legale a cuplurilor de același sex. Datele recente din sondajul realizat de INSCOP la comanda Funky Citizens în decembrie 2024 confirmă acest lucru.
Astfel, peste două treimi dintre români (68.1%) se opun ferm oricărei forme de recunoaștere legală, un nivel similar celui din 2021. Pe de altă parte, aproximativ unul din 5 români susțin o recunoaștere legală limitată, în ușoară creștere față de 2021, ceea ce semnalează o deschidere către soluții de compromis cum ar fi parteneriatul civil. Cât privește sprijinului pentru recunoașterea completă a cuplurilor de același sex (asemeni cuplurilor alcătuite dintr-un bărbat și o femeie), acesta a înregistrat o scădere de la 11.5% în 2021 la 8.4% în 2024, cel mai probabil ca urmare a unui climat politic și social tot mai marcat de contra-reacții la curentul progresist.
Cine sunt totuși cei care ar fi de acord cu recunoașterea legală, fie ea totală sau parțială, a cuplurilor de același sex? Probabil ați ghicit: locuitorii din București și orașele mari, tinerii, persoanele cu studii superioare și gulerele albe – categorii care au fost, cel mai probabil, mai expuse decât restul populației la campanii pro-diversitate și la diversitate, în general. La polul, locuitorii din mediul rural, cei cu vârsta peste 60 de ani, persoanele cu un nivel de educație mai redus și cei inactivi sunt cel mai des de părerea contrară, în rândul acestor categorii atașamentul față de valorile conservatoare și religioase fiind mai ridicat.
Metodologie: Sondajul realizat de INSCOP Research la comanda Funky Citizens a fost cules în perioada 16 -23 decembrie 2024 prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1000 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3.1 %, la un grad de încredere de 95%. Datele comparative pentru iunie, septembrie 2021, respectiv ianuarie 2022 au fost extrase din studiul ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” realizat de INSCOP Research la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshal Fund of the United States – și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.