BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research - ”România între Magie și Ezoterie” | 75.3% dintre respondenți cred că norocul este important în viață / 41.6% dintre cei intervievați spun că au avut o întâmplare în viață din care au observat că o superstiție s-a adeverit

BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research - ”România între Magie și Ezoterie”

Luni, 20 octombrie, a avut loc la sala Media, la Muzeul Țăranului Român, lansarea Barometrului ”România între Magie și Ezoterie”. Rezultatele studiului sociologic au fost prezentate în cadrul unei dezbateri la care au participat Vasile BĂNESCU, membru CNA, Vlad Petreanu, jurnalist, Darie Cristea, sociolog, prodecan al Facultății de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității București, Camelia BURGHELE, antropolog și Virgil NIȚULESCU, directorul Muzeului Țăranului Român.

BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research ”România între Magie și Ezoterie” a fost realizat de INSCOP Research la comanda platformei de știri Informat.ro în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group.

Metodologie: Datele au fost culese în perioada 6-10 octombrie 2025. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.

Prezentarea grafică a datelor este disponibilă aici: BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research - ”România între Magie și Ezoterie”

Remus Ștefureac – director INSCOP Research: ”Principalele concluzii extrase din Baromentrul Informat.ro – INSCOP Research România între Magie și Ezoterie:

1. În ciuda modernizării accelerate, și pe fondul parazitării accesului universal la informație, un segment semnificativ al populației interpretează lumea prin filtre simbolice și magice. Aceasta indică probabil o structură mentală sincretică, în care credința religioasă tradițională coexistă cu forme de spiritualitate ezoterică, oferind individului o formă de control psihologic asupra incertitudinii cotidiene. Superstițiile, credințele în energii invizibile sau în capacități speciale coexistă cu raționalismul modern, ilustrând o cultură duală în care explicațiile științifice și cele simbolico-spirituale se suprapun, nu se exclud.

2. Deși tradițional asociate mediului rural, aceste credințe se manifestă uneori mai puternic în mediul urban, unde stresul cotidian, presiunea competiției și nesiguranța socială reactivează nevoia de sens, protecție și control. Astfel, apelul la horoscop, energiile invizibile, numerologie sau practicile alternative devin, pentru o parte a populației, o formă modernă de magie adaptată societății informaționale, un posibil substitut psihologic al religiozității instituționale.

3. Rezultatele indică o legătură clară între nivelul educațional și gradul de deschidere spre gândirea științifică. Persoanele cu educație mai scăzută sunt mai predispuse să accepte explicații spirituale sau conspiraționiste, ceea ce semnalează decalaje îngrijorătoare și faptul că educația nu reușește să substituie mecanismele culturale arhaice de interpretare a realității.

4. O explicație a aderenței la superstiții și credințe oculte ar putea fi legată de o strategie compensatorie a unor segmente largi din populație în fața insecurității socio-economice. În lipsa unor repere instituționale stabile, indivizii recurg la explicații metafizice pentru a da sens evenimentelor imprevizibile și pentru a restaura sentimentul de predictibilitate și ordine. Din păcate, în cursul acestui proces, părți mari din populație devin vulnerabil în fața celor mai absurde conspirații, unele extrem de periculoase, de exemplu, pentru sănătatea publică.

5. Manifestările a acestor credințe în formule individuale sau comunitare sunt fenomene firești, cu istorie lungă, pe care le regăsim în orice societate. Totuși, manipularea deliberată a acestui univers mistic și ocult, răspândit în toate straturile sociale, în scopuri politice, de influență sau pentru câștig financiar rapid, de către veritabili profesioniști ai exploatării aproapelui, reprezintă un fenomen toxic care erodează grav coeziunea socială și afectează capacitatea colectivă de discernământ.”

Persoane superstițioase

17.6% dintre participanții la sondaj se consideră cu siguranță persoane superstițioase. 12.1% spun că mai degrabă da, 20.5% mai degrabă nu, iar 46.5% cu siguranță nu sunt persoane superstițioase. Ponderea non-răspunsurilor este de 3.3%.

Se consideră persoane superstițioase mai ales: votanții PSD și AUR, bărbații, persoanele cu educație primară, locuitorii din mediul rural și din urbanul mic. Nu se consideră persoane superstițioase în special: votanții USR, femeile, cei cu educație superioară.

Adeverire superstiții

Pe de altă parte, 41.6% dintre cei intervievați spun că au avut o întâmplare în viață din care au observat că o superstiție s-a adeverit, în timp ce 55.5% spun că nu. 2.9% nu știu sau nu răspund.

Au avut o întâmplare în viață din care au observat că o superstiție s-a adeverit mai ales: votanții PSD, tinerii sub 30 de ani și cei între 45 și 59 de ani, persoanele cu educație primară, locuitorii din București. Nu au avut o astfel de întâmplare în special: votanții USR, persoanele de peste 60 de ani.

Domenii superstiții

31.1% dintre români sunt de părere că este cel mai bine să ții cont de superstiții în sănătate, 9.9% în dragoste/relații, 9.3% în carieră/obținerea unui loc de muncă, 8.7% în deciziile zilnice, nu un domeniu anume, 7.7% în bani, iar 3.9% în examene, interviuri, concursuri. 6.5% nu știu sau nu răspund.

Votanții PSD și AUR, persoanele de peste 45 de ani, cei cu educație primar și locuitorii din mediul rural consideră într-o proporție mai mare ca restul populației că trebuie să ții cont de superstiții în sănătate. Sunt de părere că este cel mai bine să ții cont de superstiții în dragoste/relații mai ales: votanții PNL și PSD, tinerii sub 30 de ani.

Cred că este cel mai bine să ții cont de superstiții în carieră/obținerea unui loc de muncă în special: votanții PNL și AUR, persoanele cu educație primară, angajații la stat. Tinerii sub 30 de ani și locuitorii din urbanul mare consideră într-o proporție mai mare ca restul populației că este cel mai bine să ții cont de superstiții în deciziile zilnice, nu un domeniu anume. În special votanții PSD, tinerii sub 30 de ani și angajații la stat sunt de părere că trebuie să ții cont de superstiții când vine vorba de bani. Cred că este cel mai bine să ții cont de superstiții în examene, interviuri, concursuri mai ales: persoanele cu educație superioară, locuitorii din București.

Importanța norocului

75.3% dintre respondenți cred că norocul este important în viață, pe când 21.4% sunt de părerea contrarie. Ponderea non-răspunsurilor este de 3.3%.

Consideră că norocul este important în viață mai ales: votanții PSD, bărbații, locuitorii din București. Nu cred că norocul este important în special: votanții USR, locuitorii din urbanul mic.

Schimbarea norocului

24.2% dintre participanți consideră că norocul poate fi schimbat, dacă sunt respectate anumite superstiții. 69.3% sunt de părere că norocul nu poate fi schimbat, iar 6.6% nu știu sau nu răspund.

Cred că norocul poate fi schimbat în special: votanții AUR, bărbații, persoanele cu educație primară, locuitorii din mediul rural. Sunt de părere că norocul nu poate fi schimbat mai ales: votanții PNL și USR, femeile, persoanele cu educație superioară, locuitorii din urbanul mare, angajații la stat.

Număr norocos

30.9% dintre cei intervievați au un număr norocos sau preferat, pe când 68.5% nu au unul. 0.6% nu știu sau nu răspund.

Au un număr norocos sau preferat în special: votanții AUR, tinerii sub 30 de ani, locuitorii din București. Nu au un astfel de număr mai ales: votanții USR, persoanele de peste 60 de ani, angajații la stat.

Superstiție. Pisică neagră

15.8% dintre români cred că dacă o pisică neagră le taie calea, le va aduce ghinion. 82.7% nu cred în această superstiție, iar 1.5% nu știu sau nu răspund.

Cred în această superstiție în special: votanții AUR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație primară. Nu cred în această superstiție mai ales: votanții USR și PNL, persoanele cu educație superioară, locuitorii din urbanul mare, angajații la stat.

Superstiție. Trecerea pe sub scară

3.7% dintre respondenți cred că dacă trec pe sub o scară, le va aduce ghinion, pe când 91.6% nu cred această superstiție. Ponderea non-răspunsurilor este de 4.7%.

Nu există variații majore în funcție de categoriile socio-demografice analizate.

Superstiție. Întoarcerea din drum

22.3% dintre participanții la sondaj cred că dacă se întorc din drum, le va aduce ghinion. 76.4% nu sunt de acord, iar 1.3% nu știu sau nu răspund.

Cred în această superstiție în special: votanții PSD și AUR, persoanele cu educație primară, locuitorii din mediul rural. Nu cred în această superstiție mai ales: votanții USR, persoanele cu educație medie și superioară, locuitorii din urbanul mare, angajații la stat.

Superstiție. Marți și vineri 13

13% dintre cei intervievați cred că marți sau vineri 13, este o zi cu ghinion. 84.7% nu cred în această superstiție, iar 2.3% nu știu sau nu răspund.

Cred în această superstiție în special: tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație primară, locuitorii din București. Nu cred în această superstiție mai ales: votanții PNL, persoanele cu educație superioară, angajații la stat.

Apelul la vrăjitoare / descântătoare

6.4% dintre români au apelat la persoane considerate „vrăjitoare” sau „descântătoare”, în timp ce 93.5% spun că nu au făcut acest lucru niciodată. 0.1% nu știu sau nu răspund.

Au apelat la persoane considerate „vrăjitoare” sau „descântătoare” în special: votanții PSD, persoanele cu educație primară. Nu au apelat la astfel de persoane mai ales: votanții USR, locuitorii din București.

Horoscopul și astrologia

34.8% dintre respondenți sunt de acord cu afirmația „Horoscopul și astrologia pot prezice corect trăsături de personalitate sau evenimente din viață”. 61% nu sunt de acord, 4.1% nu știu sau nu pot aprecia, iar 0.1% nu răspund.

Sunt de acord cu afirmația dată mai ales: votanții PNL, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație primară. Își exprimă dezacordul în special: votanții USR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu studii superioare, locuitorii din urbanul mare, angajații la stat.

Energii invizibile

42.6% dintre participanți sunt de acord cu afirmația „Există energii invizibile (aura, chakre, bioenergie) care influențează sănătatea”, în timp ce 48.7% sunt în dezacord. Ponderea non-răspunsurilor este de 8.7%.

Sunt de acord cu afirmația dată mai ales: votanții AUR, persoanele între 45 și 59 de ani, locuitorii din București. Își exprimă dezacordul în special: votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani.

Locuri „încărcate energetic”

Afirmația „Există locuri în România „încărcate energetic” întrunește acordul a 51.4% dintre cei intervievați. 37.8% își exprimă dezacordul, iar 10.9% nu știu sau nu răspund.

Sunt de acord cu afirmația dată mai ales: votanții PSD, tinerii sub 30 de ani. Își exprimă dezacordul în special: votanții PNL și USR.

Locuri cu energii speciale

28.9% dintre români cred că anumite locuri precum Munții Bucegi sau Sarmisegetusa emană energii speciale. 60% sunt de părerea contrarie, iar 11.2% nu știu sau nu răspund.

Cred că anumite locuri precum Munții Bucegi sau Sarmisegetusa emană energii speciale mai ales: votanții AUR și tinerii sub 30 de ani. Votanții PNL și USR, respectiv persoanele cu vârsta între 30 și 44 de ani cred cel puțin în existența unor astfel de locuri.

Capacități speciale

38.2% dintre români sunt de acord cu afirmația „Anumite persoane au capacități speciale (clarviziune, telepatie, vindecare prin atingere)”, în timp ce 55.7% sunt împotrivă. 6.1% nu știu sau nu răspund.

Sunt de acord cu afirmația dată mai ales: votanții PNL și AUR, locuitorii din București. Își exprimă dezacordul în special: votanții USR, persoanele cu educație superioară, locuitorii din urbanul mare.

Spirite și fantome

21.2% dintre participanții la sondaj cred că „Există spirite sau fantome care pot interacționa cu lumea noastră”. 71.2% sunt de părerea contrarie, iar 7.6% nu știu sau nu răspund.

Sunt de acord cu afirmația dată mai ales: tinerii sub 30 de ani, locuitorii din București. Își exprimă dezacordul în special: votanții USR, persoanele între 45 și 59 de ani.

Vise prevestitoare

56% dintre cei intervievați consideră că „Visele pot prevesti evenimente reale”, în timp ce 39.9% nu sunt de acord. Ponderea non-răspunsurilor este de 4.1%.

Sunt de acord cu afirmația dată mai ales: votanții AUR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație primară. Sunt împotriva afirmației în special: votanții PNL și USR, persoanele cu educație superioară.

Practici spirituale alternative

5.5% dintre respondenți au participat la practici spirituale alternative (ex. numerologie, tarot, reiki, yoga cu accent ezoteric), iar 94.5% spun că nu au luat parte la astfel de practici. Nu există non-răspunsuri la această întrebare.

Au luat parte la practici spirituale alternative în special: tinerii sub 30 de ani, locuitorii din București, persoanele cu studii superioare. Nu au participat la astfel de practici mai ales: votanții PSD, persoanele de peste 60 de ani, cei cu studii primare, locuitorii din mediul rural.

Conspirații. Omul pe Lună

Afirmația „Oamenii nu au ajuns pe Lună, ci totul a fost o înscenare” întrunește acordul a 26.1% dintre respondenți. 64.9% își exprimă dezacordul, 8.8% nu știu sau nu pot aprecia, iar 0.2% nu răspund.

Sunt de acord cu afirmația dată mai ales: votanții AUR, bărbații, persoanele cu educație primară, locuitorii din mediul rural, angajații la privat. Își exprimă dezacordul în special: votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din urbanul mare, angajații la stat.

Conspirații. Vaccinurile

40.1% dintre respondenți sunt de acord cu afirmația „Vaccinurile sunt folosite pentru a controla populația”, în timp ce 53.5% sunt în dezacord. 6.3% nu știu sau nu pot aprecia, iar 0.1% nu răspund.

Sunt de acord cu afirmația dată mai ales: votanții AUR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară. Își exprimă dezacordul în special: votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare.

Conspirații. Extratereștrii

Afirmația „Extratereștrii au vizitat Pământul și guvernele ascund acest lucru” întrunește acordul a 22.4% dintre respondenți. 61.1% își exprimă dezacordul, 16.3% nu știu sau nu pot aprecia, iar 0.3% nu răspund.

Sunt de acord cu afirmația dată mai ales: votanții PSD, persoanele de peste 60 de ani. Își exprimă dezacordul în special: votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din urbanul mare.

Conspirații. Control secret extern asupra României

61.4% dintre participanții la sondaj cred că „România este o țară unde puteri externe controlează în secret deciziile importante”. 30.6% nu sunt de acord cu această afirmație, 7.6% nu știu sau nu pot aprecia, iar 0.3% nu răspund.

Sunt de acord cu afirmația dată mai ales: votanții PSD și AUR, persoanele cu educație primară. Își exprimă dezacordul în special: votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu studii superioare, locuitorii din București și din urbanul mare.

Conspirații. Manipularea populației prin tehnologii

55.6% dintre respondenți sunt de acord cu afirmația „Tehnologiile moderne (5G, inteligența artificială) sunt folosite pentru a manipula populația”. 37.9% își exprimă dezacordul, 6.3% nu știu sau nu pot aprecia, iar 0.2% nu răspund.

Sunt de acord cu afirmația dată mai ales: votanții PSD și AUR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară. Își exprimă dezacordul în special: votanții USR, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București.

Conspirații. Grupuri de putere secrete care provoacă pandemii și crize economice

58.4% dintre cei intervievați cred că „Pandemiile sau crizele economice sunt rezultatul planurilor unor grupuri de putere secrete”, în timp ce 34.1% sunt de părerea contrarie. 7.3% nu știu sau nu pot aprecia, iar 0.2% nu răspund.

Sunt de acord cu afirmația dată mai ales: votanții AUR, persoanele cu educație primară, locuitorii din mediul rural. Își exprimă dezacordul în special: votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București.

Eficiență medicină alternativă vs. medicină modernă

23.7% dintre respondenți sunt mai degrabă de acord cu afirmația: „Medicina alternativă (ex. plante, bioenergie) este mai eficientă decât medicina modernă”. 64.8% aleg afirmația: „Medicina modernă este mai eficientă decât medicina alternativă (ex. plante, bioenergie)”. 10.9% nu știu sau nu pot aprecia, iar 0.6% nu răspund.

Sunt de acord cu afirmația „Medicina alternativă (ex. plante, bioenergie) este mai eficientă decât medicina modernă” în special: votanții AUR, persoanele cu educație primară. Aleg afirmația „Medicina modernă este mai eficientă decât medicina alternativă (ex. plante, bioenergie)” mai ales: votanții PNL și USR, persoanele cu educație superioară, locuitorii din urbanul mare.

Rațiune și știință vs. Credință și tradiție

50.8% dintre români se bazează mai mult pe rațiune și știință atunci când trebuie luată o decizie importantă, în timp ce 43.8% se bazează pe credință și tradiție. Ponderea non-răspunsurilor este de 5.4%.

Aleg rațiunea și știința atunci când trebuie luată o decizie importantă în special: votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare. Se bazează pe credință și tradiție mai ales: votanții PSD și AUR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din mediul rural.

Importanță credinței religioase și explicații științifice

Pentru 33% dintre participanți „Credința religioasă este mai importantă decât explicațiile științifice”. 15.6% consideră că „Explicațiile științifice sunt mai importante decât credința religioasă. 50.1% aleg varianta „Credința religioasă și explicațiile științifice sunt la fel de importante”. Ponderea non-răspunsurilor este de 1.2%.

Aleg afirmația „Credința religioasă este mai importantă decât explicațiile științifice” în special: votanții PSD și AUR, persoanele cu educație primară, locuitorii din mediul rural.

Sunt de părere că „Explicațiile științifice sunt mai importante decât credința religioasă” mai ales: votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare. Persoanele cu educație medie, locuitorii din urbanul mic și angajații la stat aleg într-o proporție mai mare ca restul populației afirmația „Credința religioasă și explicațiile științifice sunt la fel de importante”.

Disponibilitate practici spirituale alternative

Dacă o persoană apropiată le-ar recomanda, 7.1% dintre respondenți ar fi dispuși să încerce practici precum energii, descântece, apelul la numerologie și ghicitoare. 92.1% nu ar încerca astfel de practici spirituale alternative, 0.5% nu știu sau nu pot aprecia, iar 0.2% nu răspund.

Ar fi dispuși să încerce practici spirituale alternative mai ales: votanții USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București. Nu ar fi dispuși să încerce astfel de practici în special: votanții PSD, persoanele de peste 60 de ani.

Evenimentul poate să fie urmărit live accesând acest link.