Înaintea criticilor punctuale de luni, liderul UDMR Kelemen Hunor a făcut o distincție între reforma administrativ-teritorială, care ar necesita analize și pregătire, și reorganizarea instituțiilor guvernamentale, pe care a considerat-o realizabilă într-un timp mai scurt. El a argumentat că reorganizările „dintr-un birou” nu pot ține cont de geografia zonelor, de viața comunităților și de situația etnică, exemplificând cazul Munților Apuseni, unde atingerea pragului demografic ar presupune includerea unor localități aflate la distanțe mari.
Tot atunci, Kelemen Hunor a invocat și principiile din Cartea autonomiei locale și Cartea drepturilor minorităților naționale, pe care le-a legat de obligația de consultare prin referendum și de evitarea modificării ponderii etnice după reorganizare. În paralel, UDMR a reacționat și la intenția PSD de a include, în pachetul reformelor, nu doar comasarea localităților, ci și reducerea/reorganizarea unor agenții și companii de stat, precum și asumarea răspunderii Guvernului, cu termen de implementare până în martie 2027.