Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, subliniază într-o analiză că România are capacități energetice eficiente, dar consumatorii plătesc facturi mari din cauza disfuncțiilor sistemului. Între 25% și 45% din valoarea facturii este generată de ineficiențe și costuri administrative, nu de prețul real al energiei. Chisăliță critică intervențiile autorităților din 2022, precum plafonările și modificările legislative, care au dus la instabilitate și lipsă de predictibilitate. Expertul avertizează că actualul model favorizează grupuri care profită de haosul pieței, iar fără reforme clare, România riscă să rămână într-un sistem care produce energie ieftină, dar facturează scump populația. Problemele structurale, cum ar fi investițiile întârziate și birocrația excesivă, contribuie la menținerea costurilor ridicate.
Surse
De ce sunt atât de mari facturile la energie. Președintele AEI: „Românii nu plătesc doar energia. Plătesc instabilitatea sistemului”
Cum a ajuns România să producă energie ieftin, dar să plătească facturi mari. Dumitru Chisăliță (AEI): Factura finală ar fi cu 25-45% mai mică
Românii ar trebui să plătească facturi cu 45% mai mici. De ce ne arde energia la buzunare?
Cum a ajuns România să aibă unele dintre cele mai mari facturi la energie din Europa. Analiză: Până la 45% din cost vine din sistem
Ultimele știri
15:42
Alimentarea cu apă din județul Neamț se află într-o situație critică, prefectul Maria Apostol a solicitat intervenții urgente de la autorități
15:32
Moscova și Phenianul promovează Coreea de Nord ca destinație turistică pentru ruși, cu stațiuni și excursii, dar interesul rămâne scăzut, cu doar 5.000 de vizitatori în 2025.
15:22
Polițiștii de frontieră români au reținut doi cetățeni turci care încercau să intre ilegal în România, cu intenția de a ajunge în Spania
15:11
Autoritatea olandeză pentru protecția datelor a amendat Uber cu 825 milioane de euro pentru dezactivarea conturilor șoferilor fără informare adecvată
15:00
Apple a plătit impozite semnificative în Irlanda, inclusiv 13 miliarde de euro ca impozite restante, în urma unei decizii a CJUE
Vezi mai multe știri