Înaintea sesizării PNL, mai multe reacții politice au pus accentul pe faptul că deficitul este prezentat diferit în funcție de metodologia folosită. Liberalii au susținut că, în primele șase luni din 2026, deficitul este de 2% din PIB potrivit metodologiei cash și de 3,4% din PIB potrivit metodologiei europene ESA, în timp ce social-democrații au invocat un nivel de 9,2% despre care PNL a spus că se referă la un indicator aferent trimestrului al doilea, nu la deficitul cumulat la șase luni.
Ministerul Finanțelor a intervenit cu explicații spunând că datele Eurostat confirmă reducerea deficitului ESA 2010, de la 9,2% din PIB în 2024 la 7,8% în 2025, iar diferențele ar ține de modul de înregistrare a fondurilor europene, calendarul veniturilor și angajamentele de plată. Datele pe 2025 au fost prezentate ca definitive, iar pentru primele două trimestre din 2026 ca provizorii, iar PNL a invocat și estimări Moody’s, Fitch și S&P care prognozează pentru România un deficit între 5,8% și 6,25% din PIB.