Preşedintele Nicuşor Dan a declarat marţi că nu are, în prezent, suspiciuni privind contractele încheiate prin programul SAFE, inclusiv acordul cu Rheinmetall, în contextul discuţiilor publice şi al verificărilor anunţate în legătură cu aceste documente.
Şeful statului a spus că procesul SAFE a fost unul complex şi că a fost informat despre negocieri, evaluările ofertelor şi echipamentele vizate. Nicuşor Dan a precizat că nu ştie dacă valoarea contractului este exact de 5,7 miliarde de euro, dar ştia că o sumă consistentă urma să ajungă la Rheinmetall.
Întrebat dacă anumite documente pot fi făcute publice, preşedintele a afirmat: „Evident că orice fel de cercetare este binevenită. Cercetare penală, nu înseamnă nimic, înseamnă ceva, cercetare penală înseamnă că cineva a făcut o sesizare şi Parchetul a început să cerceteze. Eu, în momentul de faţă, nu am vreo suspiciune că vreunul din contractele SAFE ar avea vreo problemă”.
Nicuşor Dan a mai spus că nu deţine informaţii despre numărul locurilor de muncă create în România prin SAFE, dar consideră utilă dezbaterea publică. El a subliniat că Guvernul şi ministerele trebuie să urmărească respectarea obligaţiilor asumate de companii, amintind că, în trecut, angajamentele de tip offset au fost uneori semnate, dar nu şi aplicate.
„Istoria ne spune că, de multe ori, România a semnat contracte de furnizare de echipamente, echipamente militare, companiile cu care am semnat şi-au luat obligaţii de aşa numit offset, dar, în practică, nu s-a întâmplat nimic”, a declarat președintele.
Context: SAFE a fost prezentat anterior ca proiect de securitate și apărare, în plin context de criză și război
Într-un interviu acordat emisiunii „The Julie Mason Show”, Nicușor Dan a spus că, în cele cinci luni de criză guvernamentală, statul a continuat să funcționeze și că au fost duse la bun sfârșit inclusiv obiective din zona securității și apărării, menționând programul european SAFE, în care ar fi implicate și companii americane.
Tot atunci, el a evidențiat că România și-a majorat bugetul apărării la 2,5% din PIB și a amintit investiția de patru miliarde de dolari în baza de la Mihail Kogălniceanu, avertizând că războiul din Ucraina afectează comerțul și securitatea la Marea Neagră, inclusiv prin incidente cu drone și prin acțiuni asociate războiului hibrid.
.webp)
 (1).webp)
