Cine este Victoria Stoiciu, senatoarea PSD care și-a dat demisia după ce formațiunea a creat alianță cu AUR pentru a depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan

Demisia senatoarei Victoria Stoiciu din PSD vine după o perioadă în care aceasta și-a format imaginea uneia dintre vocile articulate ale aripii progresiste din PSD, cu un profil puternic axat pe drepturile omului, combaterea violenței împotriva femeilor și avertismente explicite la adresa extremismului politic. Ea a acumulat capital de imagine prin proiecte precum legea femicidului și prin poziționări publice care au pus constant în tensiune discursul său ideologic cu reflexele tradiționale ale partidului.

Foto: facebook.com/victoria.stoiciu

Parcursul Victoriei Stoiciu

În 2023, Victoria Stoiciu apare în presa centrală având rolul de consilier de stat al premierului Marcel Ciolacu la Palatul Victoria, profilată ca expertă de stânga pe politici sociale, cu experiență la Fundația Friedrich Ebert.

În 2024, ea este promovată pe lista PSD Vaslui pentru Senat, presa notând explicit că a fost urcată în fruntea listei de Marcel Ciolacu, în contextul în care liderul PSD încerca să aducă în partid figuri cu profil intelectual și de stânga asumată.

Tot în 2024, devine vicepreședinte PSD în echipa lui Ciolacu, ceea ce fixează legătura politică: Stoiciu nu este doar o senatoare „de listă”, ci parte a cercului de încredere al liderului.

Astfel, Victoria Stoiciu a fost aleasă senator în circumscripția Vaslui la alegerile din 2024, pe listele PSD, fiind validată în decembrie 2024.

În Senat, a fost membră a Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, vicepreședintă a Comisiei pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități, precum și membră în comisii speciale pentru combaterea violenței domestice și a traficului de persoane. Aceste poziții au consolidat imaginea ei de politician preocupat de protecția grupurilor vulnerabile și de consolidarea cadrului legislativ privind drepturile fundamentale.

În spațiul public, NewsVibe indică 174 de mențiuni media în ultimele 12 luni, distribuite preponderent în presa națională de mainstream – Adevărul, Ziare.com, G4Media, HotNews, Digi24, Libertatea –, cu un ton preponderent neutru, semn că prezența sa a fost percepută mai degrabă ca expertiză și poziționare doctrinară decât ca sursă de scandal intern. Cele mai frecvente cuvinte-cheie asociate numelui său sunt „Senat”, „Comisia pentru Drepturile Omului”, „Partidul Social Democrat”, „Nicușor Dan”, „AUR” și „George Simion”, ceea ce conturează un profil situat la intersecția dintre drepturi sociale și bătălia politică cu extrema dreaptă.

Politic, Stoiciu a fost și vicepreședintă PSD, responsabilă cu relația cu ONG-urile și dialogul civic, rol în care a încercat să conecteze partidul la agenda societății civile progresiste și la temele stângii europene: combaterea inegalităților, stat social, protecția minorităților și apărarea cadrului democratic liberal.

Legea femicidului și agenda drepturilor femeilor

Dosarul legislativ central cu care Victoria Stoiciu a ieșit în evidență este legea privind prevenirea și combaterea femicidului, care introduce în Codul penal categoria distinctă de „femicid” și creează un cadru mai ferm de protecție pentru femeile victime ale violenței. Proiectul a fost promovat în comisiile de specialitate și în plen ca parte a unui pachet mai amplu de consolidare a legislației privind violența domestică, în corelație cu activitatea Comisiei speciale „România fără violență domestică”, unde Stoiciu are rol de secretar.

După promulgarea legii, senatoarea a subliniat public că acest act normativ „nu discriminează; viața umană are valoare egală”, accentuând că nu este vorba de ierarhizarea victimelor, ci de recunoașterea unui tipar specific de violență, în care femeile sunt ucise „pentru că sunt femei”. Pe pagina sa de Facebook, a salutat promulgarea ca pe o „victorie pentru siguranța femeilor din România”, semnalând atât dimensiunea simbolică a legii, cât și presiunea exercitată de organizațiile de drepturile femeilor.

În plan discursiv, Stoiciu a legat în mod repetat tema femicidului de eșecul statului de a proteja femeile în situații de violență recurentă și de subfinanțarea serviciilor sociale, ceea ce o plasează în tradiția stângii sociale, care leagă securitatea persoanelor vulnerabile de calitatea statului social. În interviuri și luări de poziție, ea a argumentat că violența împotriva femeilor nu este o problemă „privată”, ci una sistemică, ce ține de norme culturale, de modul în care instituțiile răspund la sesizări și de faptul că statul nu investește suficient în prevenție și protecție.

Legislativ, fișa sa indică 41 de inițiative, din care 5 promulgate legi, multe cu profil social sau de drepturi, ceea ce arată o activitate constantă în zona temelor cu impact direct asupra vieții de zi cu zi: muncă, familie, protecție socială, drepturi ale omului. În această arhitectură, legea femicidului devine actul de vârf, care îi fixează marca politică: parlamentar de stânga preocupat de structura relațiilor de putere din societate, nu doar de administrarea mecanică a bugetelor.

Avertismentele împotriva extremismului și „pericolul neofascist”

Un alt filon important al profilului Victoriei Stoiciu este seria de avertismente ferme la adresa ascensiunii AUR și a lui George Simion, pe care i-a descris drept expresia unui „val neofascist” care amenință democrația românească. Într-un interviu amplu pentru Libertatea, acordat în mai 2025, ea a vorbit explicit despre „pericolul unei derive neofasciste” și a spus că România se află în fața „unui pericol fără precedent în ultimii 35 de ani”.

Întrebată de ce susține în turul al doilea pe Nicușor Dan, candidat de dreapta, Stoiciu a oferit una dintre formulările definitorii pentru discursul ei politic: „Alegem între democrație liberală și extremism autoritarist”, respingând ideea că votanții de stânga aleg doar „între doi candidați de dreapta, unul mai la dreapta decât altul”. Tot atunci a rostit fraza devenită reper: „În fața pericolului extremist, neutralitatea nu este o opțiune”, cerând explicit PSD „să condamne ferm extremismul reprezentat de George Simion și să susțină direcția democratică reprezentată de Nicușor Dan”.

Interviul include și o metaforă dură la adresa liderului AUR: „Când Simion se declară ‘proeuropean’, este ca atunci când un sabotor își pune costumul de muncitor și intră în uzină să o distrugă din interior”, Stoiciu argumentând că un astfel de proiect politic subminează „temelia proiectului european” și deschide drumul către un posibil „RoExit”. Ea compară scenariul unei guvernări Simion cu modelul lui Viktor Orbán, avertizând că rezultatul ar fi o „autocrație electivă” cu stagnare economică, exod și pierderi de fonduri europene.

Discursul său critic la adresa extremismului nu se oprește însă la AUR, ci se întoarce și către partidele mainstream, inclusiv PSD, pe care le acuză că au alimentat, prin „neoliberalism” și prin eșecul statului social, terenul pe care cresc furia și resentimentul. Stoiciu explică ascensiunea extremismului prin faptul că „am produs creștere, dar nu și incluziune” și că democrația postcomunistă „a creat așteptări uriașe și a livrat inegalitate structurată”, ceea ce a generat o „emoție profundă, tăcută” care „acum răbufnește, cutremurând România”.

Pe termen lung, ea leagă combaterea extremismului de reconstruirea statului social, susținând că „ascensiunea extremismului nu poate fi oprită cu politici neoliberale”, ci doar cu „politici autentice de stânga, care combat excluziunea, reduc inegalitățile și răspund frustrărilor sociale”. În acest sens, se poziționează ca o voce internă care cere PSD „să treacă de la administrare la reconstruirea unei identități autentice de stânga, capabilă să inspire, să mobilizeze și să dea oamenilor un proiect de societate în care să creadă”.

Criticile la adresa PSD și tensiunile interne

Chiar dacă formal a rămas până acum în interiorul partidului, discursul Victoriei Stoiciu a conținut, în repetate rânduri, critici la adresa PSD, atât pe direcția modului în care gestionează raportul cu extremismul, cât și în privința naturii sale ideologice.

1. Critica neutralității în fața extremismului

În interviul din 2025, Stoiciu trimite explicit către PSD când spune că „neutralitatea nu este o opțiune”, subliniind că partidul „trebuie să facă un gest clar și ferm” și să se poziționeze fără ambiguități împotriva lui George Simion. Deși nu menționează nume din conducere, mesajul vizează strategia generală a PSD, acuzată implicit de calcul politic și lipsă de curaj în a-și asuma o linie clară pro-democrație liberală.

2. Critica derapajului „administrativist”

Stoiciu afirmă că PSD este perceput „mai ales ca un partid al administrației, dominat de cadre care se pricep la proiecte europene, la administrație publică”, dar insistă că „nu este suficient”, pentru că oamenii „caută sens, apartenență, direcție”. Acesta este un reproș direct la adresa transformării PSD într-un actor tehnocratic, preocupat de absorbția de fonduri și infrastructură, dar fără un proiect ideologic coerent de stânga.

3. Critica derapajelor spre neoliberalism

Senatoarea reproșează nu doar PSD, ci întreg spectrul partidelor mainstream că au acceptat, în ultimele decenii, „35 de ani de neoliberalism” care au „viciat democrația” și au concentrat puterea și bogăția „în mâinile câtorva”. În logica sa, PSD ar fi contribuit la „eșecul statului social” și la incapacitatea de a construi un sistem de educație și mobilitate socială care să reducă frustrarea acumulată în rândul categoriilor defavorizate – exact acele segmente electorale către care se adresează astăzi AUR.

4. Tensiuni publice cu partenerii de coaliție

Deși nu este o critică directă la PSD, schimbul de replici cu prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu, pe tema măsurilor de educație și a responsabilității pentru „nenorocirea bugetului”, a arătat o disponibilitate de a apăra public un discurs de stânga consistent în fața partenerului liberal de guvernare. În acest episod, Stoiciu a apărat nevoia de investiții sociale și educaționale, ceea ce a alimentat percepția că ea reprezintă în PSD un curent care refuză logica exclusiv austeritară.

Per ansamblu, în ultimii doi ani, critici explicite sau implicite la adresa PSD se regăsesc în mai multe interviuri și luări de poziție, însă ele converg în principal în aceste trei direcții: lipsa unei condamnări ferme a extremismului, alunecarea spre un partid „de administrație” și acceptarea paradigmei neoliberale, cu impact direct asupra inegalităților. Numărul exact de intervenții în care a criticat PSD nu este cuantificat public, dar din monitorizarea NewsVibe și din presa națională, putem vorbi de un șir de episoade recurente de critică doctrinară și strategică, mai ales în perioada anului 2025, când subiectul extremismului a fost central în dezbaterea electorală.

Demisia din PSD, după ce partidul a făcut alianță cu AUR pentru moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan

Demisia Victoriei Stoiciu din PSD vine în contextul unei perioade de tensiune politică majoră: retragerea PSD din Guvernul Bolojan și demisia în bloc a miniștrilor social-democrați, eveniment în care conducerea partidului a prezentat plecarea de la guvernare ca pe un „act politic” de retragere a sprijinului pentru premier. În timp ce partidul își recalibrează poziționarea în raport cu PNL și cu evoluția extremismului, plecarea unei senatoare care a devenit simbolul aripii de stânga „ideologice” ridică întrebări despre spațiul intern pentru un discurs doctrinar consistent.

Din punct de vedere al imaginii, demisia unei senatoare cunoscute pentru legea femicidului și pentru vocea ei puternică anti-extremistă lovește PSD tocmai în segmentul urban-educat în care partidul încerca să-și refacă credibilitatea prin „noul val” de figuri politice, mai apropiate de societatea civilă. Pe termen mediu, ea poate deveni un pol de coagulare pentru electoratul de stânga dezamăgit de PSD și sceptic față de liberalismul economic, dar dispus să apere cadrul democratic – un profil electoral care riscă altfel să migreze fie spre abstentionism, fie să oscileze între partide mainstream și alternative civice.

Pentru scena politică, plecarea Victoriei Stoiciu ridică trei mize:

dacă PSD va continua să piardă voci articulate de stânga, rămânând mai degrabă un partid de administrație și putere locală;

dacă se poate coagula, în jurul unor figuri ca Stoiciu, un pol nou de stângă, cu discurs atât social, cât și ferm pro-democratic;

cum va evolua lupta cu extremismul, într-un context în care vocile anti-neofasciste din interiorul partidelor tradiționale aleg să plece sau să se poziționeze la marginea sistemului.

*****Sinteză realizată cu ajutorul unui flux de monitorizare de date asigurat de platforma de monitorizare media NewsVibe Romania. Analiza, datele și imaginile prezentate au fost îmbunătățite cu ajutorul unor instrumente de Machine Learning și Artificial Intelligence.