Tinerii, mai rezilienți în fața manipulărilor rusești

În România ultimilor ani, aproape de fiecare data când vine vorba despre tineri, lamentările care deplâng tot soiul de lipsuri la aceia care vin din urmă sunt parcă mult mai frecvente decât ar fi normal, ținând cont de conflictul firesc între generații. Și totuși, situația pare să nu fie chiar așa de neagră precum le pare unora

Să luăm spre exemplu modul în care populația consideră că ar trebui să ne raportăm la obligațiile ce decurg din statutul României de membru NATO. Tema reprezintă una dintre țintele predilecte ale manipulărilor alimentate dinspre Kremlin, iar consecințele la nivelul percepției generale sunt vizibile, în special dacă raportăm datele din prezent la cele de acum câțiva ani. Astfel, în februarie 2026, acordul populației cu ideea că România ar trebui să își îndeplinească obligațiile de stat membru NATO și să ajute militar alt stat membru al Alianței în cazul în care acesta ar fi atacat s-a redus cu 10 procente față de luna mai 2022, ajungând la 40,9%.

Dacă ne uităm însă la modul în care persoanele până în 30 de ani răspund la această întrebare, comparativ cu celelalte categorii de vârstă, vom constata că există o înclinare mult mai pronunțată în rândul tinerilor de a respecta articolul 5 al Tratatului Alianței Nord-Atlantice decât există la părinții și bunicii lor. Astfel, sunt de acord ca România să își îndeplinească obligațiile de stat de membru NATO și să ajute militar aliatul atacat:  40% dintre respondenții cu vârsta între 30 și 44 de ani, 36% dintre cei cu vârsta peste 45 și aproape de două ori mai multe persoane cu vârsta între 18 și 29 de ani (59%).

Să fie aceasta un semn al rezilienței tinerilor în fața războiului informațional dus de Rusia? Este dificil de tras o asemenea concluzie, ținând cont că există o mulțime de zone în care tinerii par să fi căzut cu ușurință pradă manipulărilor venite de la Răsărit. Dar cel puțin pe acest subiect, mașina de propagandă rusească pare să se fi gripat și ar merita de studiat care sunt resorturile care i-au blocat angrenajul și a mai face astfel un pas în a construi o apărare eficientă în fața atacurilor subversive la care este supusă opinia publică românească

Metodologie: Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la solicitarea New Strategy Center. Datele au fost culese în perioada 28 ianuarie – 6 februarie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului fiind de 1100 de persoane. Eșantionul este reprezentativ pentru categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.