
România se află de o vreme, indubitabil, sub asediul hibrid al Rusiei. Aceasta derulează o propagandă foarte agresivă, cu atacuri coordonate, duse şi pe linie politică, şi pe linie mediatică. Vârful a fost atins în noiembrie 2024, în timpul campaniei pentru alegerile prezidenţiale, intervenţia fiind în favoarea lui Călin Georgescu, ceea a şi dus la anularea primului tur de scrutin şi scoaterea ulterioară a aceastuia din cursa prezidenţială. Pericolul însă nu a trecut definitiv, pândeşte după colţ, în aşteptarea următorului scrutin electoral sau a unor alegeri anticipate, pe care aceeaşi propagandă încearcă să le forţeze.
Un semnal de alarmă asupra pericolului atacului hibrid al Rusiei este tras, zilele acestea, şi dinspre societatea civilă. Preşedintelui României, Nicuşor Dan, şi premierului Ilie Bolojan li se solicită printr-o petiţie online să trateze urgent războiul hibrid ca prioritate zero, ca o imensă amenințare la adresa securității naționale. „În contextul geopolitic actual este în joc viitorul democratic al României și chiar suveranitatea și integritatea sa teritorială. Războaie sunt câștigate astăzi în liniște și sistematic prin manipularea informației. Știri false, narative favorabile adversarului geopolitic, acțiuni plătite ale unor actori politici autohtoni. (…) În regiunea noastră avem un agresor nominalizat de către organizațiile din care facem parte, UE și NATO: Rusia. Aceasta conduce de peste 10 ani acțiuni ostile și de destabilizare în țările occidentale și de aproape 4 ani duce un război militar de agresiune într-o țară suverană vecină nouă. (…) Vă cerem să nu ne lăsaţi la mâna Rusiei”, se arată în petiţia intitulată Acțiune politică împotriva războiului hibrid.
Membrii Consiliului Naţional al Audiovizualului au observat, după alegerile prezidenţiale din 18 mai, o schimbare de strategie a propagandei ruseşti în România, atrage atenţia Valentin Jucan, vicepreşedinte al instituţiei: „Am fost atacaţi prin intermediul platformelor, am fost atacaţi cu boţi, am fost atacaţi folosindu-se deepfake, am fost atacaţi subminându-ni-se încrederea în instituţii, am fost atacaţi prin compromiterea istoriei şi prin falsificarea adevărului. (…) Vedem o schimbare a războiului informaţional. Se urmăreşte schimbarea dorinţei românilor de a mai trăi într-o ţară democratică şi reorientarea opţiunilor românilor de la o ţară pro-occidentală către una izolaţionistă, ceea ce ştim cu toţii că duce de fapt la o reorientare a României spre ieşirea din UE şi de a rămâne siajul Federaţiei Ruse.”
Deloc întâmplător, aceste atacuri hibride, care vizează distribuirea de teme din discursul Kremlinului, sunt înteţite în această perioadă de tensiuni sociale generate de măsurile – inevitabile – luate de Guvernul Bolojan pentru redresarea financiară a ţării. În lipsa acestor măsuri, în cazul unui eşec al reformelor, intrarea în incapacitate de plată a României, falimentul adică, este doar o chestiune de timp. Situaţie care ar împinge România în haos. Or, destabilizarea reprezintă unul dintre scopurile Kremlinului.
Segmentele de populaţie fanatizate de propaganda pro-rusă, anti-occidentală au nevoie, însă, şi de vehicul politic. AUR şi gaşca pseudo-suveranistă îşi fac planuri de răsturnare a Guvernului Bolojan şi, prin recul, de alegeri anticipate. Nu singuri, că nu au cum, ci în alianţă cu PSD, exponent al „sistemului” pe care AUR & comp îl demonizează în discursuri demagogice. AUR speră că social-democraţii vor trăda coaliţia de guvernare fie ieşind din Guvern, fie ajutând cu voturi o moţiune de cenzură pentru dărâmarea Cabinetului Bolojan. George Simion a vorbit public despre visul său de a ajunge la guvernare, în toamnă, alături de PSD. Partidul pe care, până acum, l-a numit parte a „sistemului” care a distrus România și despre care a spus că s-a băgat în el formol ca să pară „ţeapăn şi curat şi frecventabil”. Iată că acum se grăbeşte să înghită „broasca cu formol”, pentru că demagogia a devenit cutumiară în cazul liderului AUR. În plus, îl vrea premier pe pro-rusul și iubitorul de legionari Călin Georgescu, altul care mimează, pentru voturi, lupta cu „sistemul”, din care el însuși a fost parte ani și ani. Chiar parte a unei structuri foarte discrete a „sistemului”, ceea ce poate explica „misiunile” sale în SUA, înainte de 1989, și tăcerea SIE pe subiect, apoi perioada vieneză, în care nu e clar din ce a trăit.
Pe lângă partidele pseudo-suveraniste deja existente, care nu au reuşit să se impună la vârful statului, se anunţă înfiinţarea unuia nou. Intitulat Ro-Exit – ca să nu mai planeze nicio urmă de îndoială în privinţa agendei politice: scoaterea României din UE. Ro-Exit a fost o idee vehiculată în spaţioul public încă din 2017-2018, de alte figuri ale mişcării pseudo-suveraniste: fostul colonel SRI Daniel Dragomir şi cu Dan Chitic, un alt „patriot” elogiat de propaganda rusă şi considerat ca fiind „poate primul care a ridicat steagul suveranismului românesc”. Dragomir, un vocal promotor al Ro-Exit – condamnat între timp pentru acte de corupție, înființase în decembrie 2017 platforma civică România 3.0, ce urmărea „recâștigarea demnității naționale”, iar în vara lui 2018, încercase, fără succes însă, să o transforme în partid naționalist. Ulterior, împreună cu Dan Chitic, a fondat Partidul Alianța Națională, care avea pe lista obiectivelor principale „redarea demnităţii şi suveranităţii ţării”. În spatele recent conturatui partid Ro-Exit stă infractorul de drept comun Sorin Ovidiu Vântu, artizanul mega-escrocheriei financiare FNI, care a păgubit zeci de mii de români, condamnat penal în două dosare de mare corupţie și eliberat condiționat. Ro-Exit, spune SOV - care susţine că „Occidentul reprezintă torționarii poporului român” – va fi un partid care îşi doreşte colaborarea cu fostul candidat pro-rus la Preşedinţie, Călin Georgescu, reactivat la scurt timp după pierderea scrutinului prezidenţial din 18 mai, deşi anunţase că se retrage din viaţa politică, fiind pus între timp sub urmărire penală pentru complicitate la tentativă de lovitură de stat.
Pericolul major este că o mare parte a populaţiei este permeabilă la acest tip de mesaje mincinoase, pentru că nu are nici educaţie, nici educaţie civică, şi, prin urmare, nu-şi poate dezvolta mecanisme de imunizare împotriva dezinformărilor. De altfel, pe mulţi, Rusia şi portavocile ei din România au reuşit să-i mancurtizeze, să-i convingă că, de fapt, nu există niciun fel de campanii de dezinformare lansate de Kremlin. Propaganda (pro-)rusă lucrează intens, încercând să-şi facă jocul. Nu cu tancurile, ca în anii ’50, ci prin votul dat de minţi smintite de propagandă unor politicieni agreaţi de Moscova, care să readucă, într-o zi, România în sfera de influenţă a Rusiei.