
Deși au curs râuri de cerneală și toner în analizele privind noua axă principală a alegerilor românești (pro-UE vs. suveranism – sigur, putem discuta aceste etichete, dar ele reprezintă o sumarizare obiectivă și multidimensională a fenomenului), atragem atenția asupra unui fapt simplu. Ce spun denumirile partidelor și ale doctrinelor este una, ce mesaje propagă partidele e alta și ce percepe publicul poate fi cu totul altceva. Mai ales când ideologiile nu mai sunt din start bine definite.
Acum puțin peste zece zile a circulat un pachet din ultimul sondaj INSCOP, din seria Barometrul informat.ro. La prima vedere, nu sunt neapărat surprize: spre 70% dintre români care să creadă că e greșită direcția în care merge țara reprezintă o cifră care s-a mai înregistrat în sondaje. S-a întâmplat în contexte politice tot contondente, dar conflictul intern era alimentat de alte axe electorale, tot foarte polarizate, dar clar nu atât de dramatice pentru proiectul european precum contextul actual… Deci ce e nou, veți spune?
Facem în continuare câteva mici observații pe baza măsurătorii de opinie menționate mai sus și le vom comenta, poate, cu alta ocazie. Ca să fie mai ușor pentru toată lumea, să nu ne mulțumim cu graficul general și să urmărim aici în detaliu ( https://www.inscop.ro/wp-content/uploads/2025/09/24.09.2025-Barometrul-Informat.ro-INSCOP-Directia-tarii-si-sursele-de-ingrijorare.pdf ):
- Dacă, per total, 69% dintre români sunt nemulțumiți de direcția în care merge țara, segmentat după preferința de vot, 71% dintre votanții PSD și 89% dintre votanții AUR cred că direcția țării e greșită. Dimpotrivă, 59% din electoratul PNL și 65% din cel al USR sunt mulțumiți de direcția țării. Polarizarea este uriașă și, electoral, nu mai avem o comunitate națională de nemulțumiți, ci două tabere destul de simplu definite.
- Interesant având în vedere cifrele de mai sus, în toate grupele de vârstă există un nivel cumva similar de nemulțumire cu direcția țării, grupele de vârstă de mijloc fiind ceva mai nemulțumite (72/73%) decât segmentul foarte tânăr (62%), respectiv decât cel al seniorilor (66%). Bărbații și femeile au același nivel de nemulțumire (68/69%), iar după tipul locului de muncă (la stat/ privat) iar nu sunt diferențe semnificative, existând majorități similare de nemulțumiți.
- Diferențe mai serioase se mai înregistrează la variabila studii: cu cât subiecții au un nivel de școlarizare mai scăzut, cu atât apreciază mai negativ direcția de evoluție a țării noastre.
- Votanții PSD și AUR se tem de creșterea prețurilor mai mult decât cei ai PNL și USR.
- Deși gradul de îngrijorare este relativ asemănător, votanții AUR și PSD se tem mai puțin decât cei ai USR și PNL de războiul din zona noastră. Ciudat, având în vedere anumite teme de campanie.
Cum se spune, rămâneți cu noi, că nici nu știți ce pierdeți…