icon

Rămâi conectat la știrile care contează, fii primul care află! Notificările sunt selectate de redacție pentru știrile cu adevărat importante!

Nu, mulțumesc
Mă abonez
search icon
search icon
Flag Arrow Down
Română
Română
Magyar
Magyar
English
English
Français
Français
Deutsch
Deutsch
Italiano
Italiano
Español
Español
Русский
Русский
日本語
日本語
中国人
中国人

Modifică limba

arrow down
  • Română
    Română
  • Magyar
    Magyar
  • English
    English
  • Français
    Français
  • Deutsch
    Deutsch
  • Italiano
    Italiano
  • Español
    Español
  • Русский
    Русский
  • 日本語
    日本語
  • 中国人
    中国人
Secțiuni
  • Ultima oră
  • Exclusiv
  • Sondaje INSCOP
  • Podcast
  • UE
  • Diaspora
  • Republica Moldova
  • Politică
  • Economie
  • Actualitate
  • Internațional
  • Sport
  • Sănătate
  • Educație
  • Știință IT&C
  • Arte & Lifestyle
  • Opinii
  • Alegeri 2025
  • Mediu
Despre Noi
Contact
Politică de confidențialitate
Termeni și condiții
Parcurge rapid sumarul știrilor și vezi cum sunt tratate în diferite publicații!
  • Ultima oră
  • Exclusiv
    • Sondaje INSCOP
    • Podcast
    • UE
    • Diaspora
    • Republica Moldova
    • Politică
    • Economie
    • Actualitate
    • Internațional
    • Sport
    • Sănătate
    • Educație
    • Știință IT&C
    • Arte & Lifestyle
    • Opinii
    • Alegeri 2025
    • Mediu
134 știri noi în ultimele 24 de ore
  1. Acasă
  2. Opinii
EDITORIALE & opinii

Deficitul de încredere se măsoară doar în democrații

Darie Cristea, director de cercetare INSCOP
whatsapp
facebook
linkedin
x
copy-link copy-link
13 februarie 2026, 08:32
main event image
Opinii
Foto: inscop.ro
google-preference

Vezi mereu știrile noastre în Google

După cum ați văzut, INSCOP a tot publicat, ca de obicei, datele cele mai recente privind încrederea în instituții. Din 2013, de când suntem pe piața sondajelor din România, am măsurat regulat scalele de încredere în instituții, făcând, la vremea aceea, chiar și o mică inovație – și anume prezentând respondenților aceste scale în trei liste distincte, una pentru instituții internaționale, alta pentru instituții politice interne (cele mai greu încercate de opinia publică, desigur), alta pentru instituții interne non-politice. Nu pare mare lucru, dar astfel am asigurat necontaminarea, să îi spunem așa, de la o categorie la alta.

După ani întregi de măsurat, scris și vorbit despre încredere în instituții ca indicator social, ai putea crede că nu mai este mare lucru de spus, decât să constatăm cum se mișcă statisticile respective și să le corelăm cu contextul imediat pentru că, nu-i așa, opinia publică are memorie scurtă, e dominată de emoții și uită că trece regulat prin situații similare.

S-a scris mult în științele sociale despre erodarea încrederii în democrațiile avansate și, la fel de mult, despre același fenomen raportat la democrațiile mai tinere, de exemplu, cele est-europene, postcomuniste. Din start, o problemă este că tradiția sociologică măsoară de ani buni deficitul de încredere în instituțiile democratice, în ambele cadre menționate mai sus, dar despre o măsurătoare serioasă a încrederii în instituții în state autoritare sau mai rău, în care instituția opiniei publice nu funcționează, nu avem ce vorbi. Deci lipsește termenul de comparație. E ușor să se erodeze încrederea în instituții într-un regim democratic, în care se poate vorbi liber despre asemenea subiecte. Mai greu de atins o asemenea temă în alte tipuri de regim politic.

Desigur, în lumea occidentală putem face comparații pentru indicatorii de încredere în diferite perioade. Dar, deși evident din punct de vedere comparativ, acest deficit de încredere despre care tot vorbim trebuie interpretat și în contextul despre care am discutat mai sus. Nemulțumirile, plictiseala, raportarea nostalgică la trecutul de aur și la tinerețe, așteptările tot mai mari, disconfortul propriilor alegeri sunt libere să se manifeste în democrații, mai greu de găsit public în afara cadrului politic al acestora. Oamenii văd constant cum s-a înrăit lumea. Văd cum s-a înrăit lumea sau văd pur și simplu cum lucruri și tragedii ascunse până acum au devenit mai vizibile?

Războiul rece a pus față în față lumea liberă, așa cum era ea, și lagărul comunist. Paradoxul a fost acela că lupta a fost câștigată de lumea liberă, mai permeabilă, mai transparentă și mai adaptabilă, deși mai puțin securizată. Lumea totalitară, obsedată de control și de securitate, a eșuat atunci. Iar publicul acesteia din urmă, deși expus la  o propagandă totală și format mental într-un mediu complet ostil libertății, și-a dorit modelul occidental, chiar fără să înțeleagă prea bine cum funcționa acesta. Apoi, 20-30 de ani de acces virtualmente neîngrădit la informare și contexte de comunicare, fie a erodat în continuare încrederea în instituțiile democratice, fie, în estul european post-război rece, nu a reușit să faciliteze maturizarea acestei încrederi. Cazul României, de exemplu: cum am spus de atâtea ori, nu pur și simplu faptul că parlamentul și partidele sunt cel mai prost văzute instituții în opinia publică este problema, ci faptul că acestea două, cel mai puternic afectate de neîncredere, sunt tocmai baza democrației reprezentative. Ele sunt baza alegerilor într-un sistem democratic: nu Biserica, nu armata, nu poliția, nu guvernul (toate având cote de încredere deasupra parlamentului și partidelor în sondaje).

Putem continua să vorbim despre deficitul de încredere, dar când a avut această încredere constant valori pozitive? Trebuie să regândim democrația? Poate. Trebuie să ne regândim așteptările privind democrația? Sigur.

Ultimele știri

11:05

ANM extinde alertele de caniculă: Cod roșu în mai multe județe din țară / Temperaturi de până la 41 de grade

11:05

Fostul comandant al armatei ucrainene a criticat NATO pentru lipsa de adaptare la războiul modern și a pus la îndoială perspectiva aderării Ucrainei

10:57

Taylor Fritz a câștigat turneul ATP 500 de la Washington, învingându-l pe spaniolul Rafael Jodar în finală

10:46

Consiliul de Pace al președintelui Trump a asigurat Israelul că retragerea din Gaza va avea loc doar după dezarmarea Hamas / Premierul Netanyahu a exprimat îngrijorări legate de plan

10:38

Pentagonul caută noi strategii „creative și neconvenționale” pentru a presiona Iranul, după ce bombardamentele nu au avut efect

Vezi mai multe știri

app preview
Feed personalizat de știri, căutare cu Inteligență Artificială și notificări într-o experiență mai interactivă.
app preview app preview
INSCOP incredere in institutii

Recomandările redacției

main event image
Actualitate
acum 1 oră

Radu Miruță, după detonarea stâncii Pârjoaia „Vești bune: la centrala nucleară de la Cernavodă, nivelul apei a crescut cu 2cm față de ziua trecută”

Surse
imagine sursa
imagine sursa
imagine sursa
imagine sursa
imagine sursa
+3
main event image
Politică
acum 3 ore

Irineu Darău: „Oricât de uşor sau populist ar fi să se promită nişte preţuri sau chiar să se limiteze, trebuie foarte mare grijă / Nu poţi să garantezi un preţ, ci să ajungi la penurie”

Surse
imagine sursa
imagine sursa
imagine sursa
imagine sursa
main event image
Exclusiv
acum 1 oră
Conținut exclusiv

EXCLUSIV | 04 August 2026. Tendințe în căutările online / ultimele 24 de ore

main event image
Exclusiv
acum 59 minute
Conținut exclusiv

4 august 2026. TV: Ce s-a discutat aseară la televiziunile de știri

app preview
Feed personalizat de știri, căutare cu Inteligență Artificială și notificări într-o experiență mai interactivă.
app preview
app store badge google play badge
  • Ultima oră
  • Exclusiv
  • Sondaje INSCOP
  • Podcast
  • UE
  • Diaspora
  • Republica Moldova
  • Politică
  • Economie
  • Actualitate
  • Internațional
  • Sport
  • Sănătate
  • Educație
  • Știință IT&C
  • Arte & Lifestyle
  • Opinii
  • Alegeri 2025
  • Mediu
  • Despre Noi
  • Contact
Politică de confidențialitate
Politica de cookies
Termeni și condiții
Licențe open source
Toate drepturile rezervate Strategic Media Team SRL

Tehnologie in parteneriat cu

anpc-sal anpc-sol