EXCLUSIV | Cum văd românii după 4 ani de război în Ucraina încheierea conflictului

La patru ani de la începutul conflictului din Ucraina, modul în care românii văd finalul războiului s-a schimbat radical. Dacă la început exista un val uriaș de solidaritate și încredere, astăzi datele ne arată o populație mult mai sceptică și cu opinii mai divizate. Dar ce a dus la această schimbare? Dincolo de oboseala firească după atâția ani de vești de pe front, nu putem ignora efectele războiului informațional. Mesajele care insistă pe ideea că „Rusia nu poate fi învinsă” sau că „ajutorul pentru Ucraina ne costă prea mult” au început să prindă rădăcini. Din această perspectivă, cifrele pe care le vedem astăzi nu sunt doar simple procente. Ele arată cum campaniile de dezinformare și presiunea economică reușesc să modifice, pas cu pas, percepția oamenilor despre cine este învingător și ce preț ar trebui plătit pentru pace.

Efectele trecerii timpului și ale presiunii informaționale se resimt cel mai clar în opiniile românilor despre modul în care ar trebui să se încheie războiul. Deși majoritatea de 53,3% consideră în continuare că Rusia ar trebui să se retragă și să returneze teritoriile, cifra este într-o scădere vizibilă față de pragul de 64,7% înregistrat la finalul anului 2023. În oglindă, ideea că Ucraina ar trebui să facă concesii pentru a opri ostilitățile a urcat la 35,4% (de la 24,5%), sugerând că narativele despre „pacea cu orice preț” încep să câștige teren în spațiul public.

Foto: inscop.ro

Această falie este vizibilă și la nivel politic sau social. Susținerea pentru concesii teritoriale este mai pronunțată în rândul votanților AUR (46%), al bărbaților (44%), al persoanelor între 30 și 44 de ani (40%) și între 45 și 59 de ani (40%), inclusiv 42% dintre angajații din sectorul privat. Aceste grupuri par a fi cele mai expuse la discursurile care pun accent pe impactul economic al prelungirii conflictului.

Foto: inscop.ro

În opoziție, ideea că restabilirea granițelor este singura cale corectă rămâne solidă în rândul electoratului partidelor aflate la guvernare, indiferent de ideologia politică: 79% la USR, 70% la PNL și 62% la PSD. Demografic, femeile (61%) și tinerii sub 30 de ani (64%) rămân cei mai fermi susținători ai integrității Ucrainei.

Foto: inscop.ro

În final, cifrele arată o scădere a optimismului inițial. Chiar dacă majoritatea populației rămâne de partea dreptului internațional, creșterea ponderii celor care acceptă cedările Ucrainei indică succesul treptat al unui discurs care favorizează pragmatismul imediat în detrimentul principiilor de lungă durată.

Metodologie: Datele sondajului de opini „4 ani de Război în Ucraina” realizat de INSCOP Research la solicitarea New Strategy Center, au fost culese în perioada 28 ianuarie – 6 februarie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.