Barometrul Informat.ro – INSCOP Research, ediția a VII-a, surprinde nu doar asupra opiniile românilor privind rolul UE în materie de securitate, ci și diferențele clare dintre generații. Deși, la nivelul întregii populații, opiniile sunt aproape perfect împărțite între cei care susțin preluarea unor atribuții de securitate de către Uniunea Europeană (41,7%) și cei care preferă menținerea acestora exclusiv la nivel național (43,2%), analiza pe grupe de vârstă arată că tinerii susțin cel mai puternic un rol extins al UE în domeniul apărării.
Distribuția pe grupe de vârstă arată astfel: 59% dintre tinerii între 18 și 29 de ani ar fi de acord ca UE să preia mai multe atribuții de la statele membre în materie de securitate și apărare, comparativ cu aproximativ 40% dintre cei între 30 și 59 de ani și doar 35% dintre cei din categoria 60+. Practic, cu cât vârsta scade, cu atât crește deschiderea față de ideea unei securități europene comune.
Sprijinul ridicat al tinerilor sub 30 de ani pentru un rol mai puternic al UE în materie de securitate nu este întâmplător, ci rezultatul unui proces de socializare diferit față de părinții sau bunicii lor. Pentru ei, apartenența României la Uniunea Europeană nu este rezultatul unei opțiuni politice recente sau al unei tranziții dificile, ci o realitate de la sine înțeleasă. Ei au crescut cu libertatea de circulație, cu programe educaționale europene, cu oportunități de studiu și muncă în spațiul comunitar. În consecință, tinerii sub 30 de ani au internalizat mai ușor o identitate europeană complementară celei naționale. Astfel, transferul unor atribuții în materie de apărare către UE reprezintă pentru ei mai puțin o pierdere de suveranitate și mai mult o investiție în siguranță.
În contrast, rezervele celor mai în vârstă față de posibilitatea ca UE să preia mai multe atribuții de la statele membre în materie de securitate și apărare reflectă o raportare diferită față de ideea de stat național. Pentru aceștia, securitatea rămâne un atribut fundamental al suveranității, iar delegarea competențelor către o structură supranațională poate fi percepută drept o pierdere de control sau chiar o vulnerabilitate. Aceste atitudini sunt legate de socializarea îndelungată într-o cultură politică în care statul a fost mult timp văzut ca principalul garant al protecției (nu doar în ceea ce privește apărarea).
În ansamblu, variația procentelor în funcție de vârstă arată nu doar opinii divergente între generații, ci reflectă două moduri distincte de a înțelege securitatea: unul ancorat în logica statului-națiune și altul orientat spre cooperare și protecție colectivă.
Metodologie: Datele ediției a VII-a a BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research au fost culese în perioada 12-15 ianuarie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
Ultimele știri
19:17
19:09
19:09
19:00
18:55
Vezi mai multe știri