Analiză AI: ChatGPT, despre șansele ca promisiunile electorale ale candidatului Elena Lasconi să fie puse în practică

Calin Nicolescu

Opinii

Foto Facebook

Rolul președintelui în implementarea măsurilor din programul politic este variabil, oscilând între influență directă (în politica externă și de apărare) și roluri indirecte (prin mesaje către Parlament și mediere între puterile statului). Majoritatea propunerilor avansate de Elena lasconi necesită cooperare strânsă cu Guvernul și Legislativul, ceea ce limitează capacitatea președintelui de a implementa unilateral inițiativele.

Nota Redacției: Am cerut ChatGPT să analizeze promisiunile de campanie ale candidatului Elena Lasconi și să estimeze în ce măsură pot fi puse în practică. I-am furnizat Programul prezentat de președinta USR, Elena Lasconi, și atribuțiile prezidențiale prevăzute în Constituție. Rezultatul îl puteți citi în continuare, cu mențiunea că estimările ChatGPT sunt maximale, depinzând de măsura în care viitorul președinte va avea voința politică de a folosi puterile pe care i le oferă Constituția României.

Analiza programului politic al unui candidat la alegerile prezidențiale este un demers care necesită corelarea propunerilor din program cu atribuțiile conferite de Constituția României. Rolul președintelui este definit în principal ca unul de reprezentare a statului, garantare a respectării Constituției și mediere între puterile statului. Așadar, capacitatea președintelui de a implementa efectiv inițiative depinde de colaborarea cu alte instituții și de susținerea publică și parlamentară.

1. Reducerea taxării muncii și veniturilor

Contribuție prezidențială estimată: 10%

Președintele poate promova inițiativa în mesajele către Parlament (Art. 88) și poate media între Parlament și Guvern (Art. 80, alin. 2), însă implementarea depinde de Parlament și Guvern.

2. Eliminarea pensiilor speciale

Contribuție prezidențială estimată: 20%

Reforma presupune modificări legislative și chiar constituționale, ceea ce depășește atribuțiile directe ale Președintelui. Totuși, Președintele poate iniția referendumuri (Art. 90) și poate utiliza funcția de mediere și influență publică.

3. Modernizarea infrastructurii (autostrăzi, căi ferate)

Contribuție prezidențială estimată: 30%

Președintele poate crea un Task Force prezidențial (cum este propus în program) pentru a coordona autoritățile și a atrage fonduri europene. Influența reală este limitată la promovare și mediere.

4. Reforma administrației publice (desființarea consiliilor județene)

Contribuție prezidențială estimată: 15%

Desființarea consiliilor județene necesită modificarea Constituției, iar Președintele poate doar să medieze și să promoveze această idee în spațiul public și politic.

5. Digitalizarea administrației publice

Contribuție prezidențială estimată: 25%

Președintele poate sprijini această inițiativă prin promovarea interoperabilității digitale în cadrul mesajelor către Parlament (Art. 88) și în ședințele Guvernului (Art. 87, alin. 1).

6. Susținerea tranziției energetice și a investițiilor în energie regenerabilă

Contribuție prezidențială estimată: 35%

Președintele poate sprijini politicile energetice prin mediere și promovare în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (Art. 92, alin. 1) și prin coordonarea politicii externe în atragerea de investiții strategice.

7. Reforma educației agricole și sprijinirea fermierilor mici

Contribuție prezidențială estimată: 10%

Implicarea Președintelui este indirectă, prin promovarea acestei teme ca prioritate națională și susținerea reformei în cadrul dialogului cu Parlamentul și Guvernul.

8. Reforma sistemului electoral

Contribuție prezidențială estimată: 25%

Președintele poate iniția consultări cu Parlamentul și propune referendumuri pentru modificări care afectează procesul electoral, însă deciziile rămân în competența legislativului.

9. Politică externă bazată pe valori

Contribuție prezidențială estimată: 80%

Conform Art. 91, Președintele are atribuții directe în politica externă și poate contribui substanțial la conturarea direcției strategice propuse.

10. Îmbunătățirea siguranței rutiere

Contribuție prezidențială estimată: 15%

Implicarea este indirectă, prin promovarea și sprijinirea proiectelor legislative și administrative necesare.

11. Crearea de locuri de muncă prin reformarea ANOFM și ITM

Contribuție prezidențială estimată: 10%
- Aceste reforme țin de competențele executive și legislative. Președintele poate doar să promoveze tema în discursuri și mesaje către Parlament (Art. 88).
12. Stimularea cercetării în domenii emergente

Contribuție prezidențială estimată: 20%
- Președintele poate influența această inițiativă prin promovarea cercetării ca prioritate națională și prin lobby în politica externă pentru atragerea de parteneriate și investiții internaționale (Art. 91).
13. Reducerea riscurilor de sărăcie energetică

Contribuție prezidențială estimată: 25%
- Președintele poate sprijini indirect măsurile legislative și administrative prin implicarea în politica energetică în cadrul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (Art. 92) și prin dialog cu Guvernul și Parlamentul (Art. 80).
14. Reorganizarea companiilor de stat și privatizarea celor neperformante

Contribuție prezidențială estimată: 20%
- Președintele poate susține o strategie de reformă prin mediere între Guvern și Parlament și prin promovarea unei viziuni economice transparente (Art. 80).
15. Descentralizarea producției de energie (prosumatori, comunități energetice)

Contribuție prezidențială estimată: 30%
- Președintele poate sprijini această direcție prin promovarea unor cadre legislative clare și prin implicarea în politica energetică națională și regională (Art. 91 și Art. 92).
16. Modernizarea sistemului de irigații și promovarea agriculturii de precizie

Contribuție prezidențială estimată: 10%
- Având în vedere că reforma ține de Ministerul Agriculturii, contribuția Președintelui este limitată la susținerea inițiativelor prin discursuri publice și mediere (Art. 80).
17. Finalizarea cadastrului național și clarificarea regimului proprietăților

Contribuție prezidențială estimată: 15%
- Președintele poate sprijini accelerarea programului prin mesaje către Parlament și Guvern, însă deciziile și implementarea sunt exclusiv administrative.
18. Reducerea birocrației prin digitalizare și simplificare legislativă

Contribuție prezidențială estimată: 25%
- Președintele poate influența adoptarea unor standarde clare de interoperabilitate prin mesaje și participare la ședințele Guvernului (Art. 87).
19. Promovarea unui capitalism rural prin sprijinirea fermierilor mici și mijlocii

Contribuție prezidențială estimată: 10%
- Contribuția Președintelui este limitată la advocacy pentru politici publice echitabile, fără putere directă asupra măsurilor administrative.
20. Creșterea securității energetice prin valorificarea resurselor naturale (gaz, energie nucleară)

Contribuție prezidențială estimată: 40%
- Președintele poate sprijini aceste inițiative prin politica externă, atragerea de investiții strategice și colaborări internaționale (Art. 91).
21. Sprijinirea Republicii Moldova prin investiții și interconexiuni energetice

Contribuție prezidențială estimată: 60%
- Președintele are un rol esențial în politica externă (Art. 91) și poate coordona inițiative strategice pentru consolidarea relațiilor cu Republica Moldova.
22. Reforma constituțională pentru desființarea pensiilor speciale

Contribuție prezidențială estimată: 30%
- Președintele poate promova această reformă prin referendum (Art. 90) și mesaje politice directe, dar implementarea necesită sprijin legislativ.
23. Reducerea numărului de parlamentari și un Parlament unicameral

Contribuție prezidențială estimată: 40%
- Președintele poate iniția un referendum (Art. 90) pentru consultarea poporului și poate utiliza funcția de mediere pentru a genera consens politic.
24. Monitorizarea poluării în timp real

Contribuție prezidențială estimată: 15%
- Președintele poate promova protecția mediului ca temă națională și poate sprijini includerea acestei inițiative în strategiile de securitate națională.
- Contribuția poate crește în funcție de abilitatea Președintelui de a mobiliza opinia publică și de a folosi pârghiile constituționale (ex. referendum, mesaj către Parlament).
- Inițiativele cu o componentă externă sau care necesită mediere între puterile statului au cel mai mare potențial de influență prezidențială.
  
  Observații generale: Această analiză oferă o perspectivă realistă asupra capacității Președintelui de a influența implementarea programului USR în limitele impuse de Constituția României. Președintele are o influență limitată în domeniile economice și administrative interne, rolul său fiind predominant reprezentativ și de mediere.
- Rolul constitutional al presedintelui Romaniei:
- ARTICOLUL 80 (1) Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. (2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.
- ARTICOLUL 81 (1) Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. (2) Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale. (3) În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi. (4) Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi şi succesive.
- ARTICOLUL 82 (1) Rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României este validat de Curtea Constituţională. (2) Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, următorul jurământ: “Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!”.
- ARTICOLUL 83 (1) Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului. (2) Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales. (3) Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.
- ARTICOLUL 84 (1) În timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată. (2) Preşedintele României se bucură de imunitate. Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplică în mod corespunzător.
- ARTICOLUL 85 (1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. (2) În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului. (3) Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziţia politică a Guvernului, Preşedintele României va putea exercita atribuţia prevăzută la alineatul (2) numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru.
- ARTICOLUL 86 Preşedintele României poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită.
- ARTICOLUL 87 (1) Preşedintele României poate lua parte la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii. (2) Preşedintele României prezidează şedinţele Guvernului la care participă.
- ARTICOLUL 88 Preşedintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii.
- ARTICOLUL 89 (1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. (2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. (3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.
- ARTICOLUL 90 Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.
- ARTICOLUL 91 (1) Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege. (2) Preşedintele, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice. (3) Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă Preşedintele României.
- ARTICOLUL 92 (1) Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. (2) El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare. (3) În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţă Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii. (4) În caz de mobilizare sau de război Parlamentul îşi continuă activitatea pe toată durata acestor stări, iar dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 de ore de la declararea lor.
- ARTICOLUL 93 (1) Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia. (2) Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora.
- ARTICOLUL 94 Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii: a) conferă decoraţii şi titluri de onoare; b) acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral; c) numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege; d) acordă graţierea individuală.
- ARTICOLUL 95 (1) În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută. (2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui. (3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.
- ARTICOLUL 96 (1) Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor, pot hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare. (2) Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui României pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută. (3) De la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii Preşedintele este suspendat de drept. (4) Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Preşedintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.
- ARTICOLUL 97 (1) Vacanţa funcţiei de Preşedinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces. (2) În termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Preşedinte.
- ARTICOLUL 98 (1) Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor. (2) Atribuţiile prevăzute la articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcţiei prezidenţiale.
- ARTICOLUL 99 Dacă persoana care asigură interimatul funcţiei de Preşedinte al României săvârşeşte fapte grave, prin care se încalcă prevederile Constituţiei, se aplică articolul 95 şi articolul 98.
- ARTICOLUL 100 (1) În exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele României emite decrete care se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa decretului. (2) Decretele emise de Preşedintele României în exercitarea atribuţiilor sale prevăzute în articolul 91 alineatele (1) şi (2) , articolul 92 alineatele (2) şi (3) , articolul 93 alineatul (1) şi articolul 94 literele a) , b) şi d) se contrasemnează de primul-ministru.
- ARTICOLUL 101 Indemnizaţia şi celelalte drepturi ale Preşedintelui României se stabilesc prin lege.