Alegerile din R. Moldova, văzute de publicul partidelor din România

Săptămâna trecută scriam despre datele INSCOP din septembrie și vă invitam să ne uităm la cum se distribuie neîncrederea în direcția de evoluție a țării între publicurile diferitelor partide. Găseam acolo, dincolo de poziționările sau discursurile partidelor, un decupaj de opinie foarte interesant privind această particulară formă de nemulțumire, și vedeam că votanții PSD și AUR împart o tabără, cei ai USR și PNL alta. E un fapt.

Mai departe, întrebarea este cât de adâncă este această asociere de opinie. Câte puncte de convergență sunt între publicul AUR și publicul PSD?

Repetată în octombrie, aceeași întrebare precum cea menționată mai sus arată o nemulțumire similar distribuită cu direcția în care merge țara (ușor mai mică față de septembrie, dar nu putem ști dacă scăderea este relevantă). Votanții USR și PNL cred mai degrabă că țara merge într-o direcție bună (deși cu diferențe de cifre între ei), în timp ce votanții AUR și cei ai PSD cred în procente covârșitoare că direcția este greșită. Situație precum cea expusă luna trecută, deci – nu contează mici modificări de procente.

https://www.inscop.ro/wp-content/uploads/2025/10/15.10.2025-BAROMETRUL-Informat.ro-INSCOP-Directia-tarii.pdf

Același Barometru informat.ro realizat de Inscop la începutul lui octombrie întreabă și despre modul în care românii se raportează la alegerile abia trecute din R. Moldova. În general, românii văd pozitiv rezultatul alegerilor din R. Moldova (58-59%), cam 20% au o părere proastă despre acesta, cam 20% sunt neinteresați. Dacă studiem aceste cifre prin raportare la opțiunile de vot, vedem că votanții USR sunt 92% favorabili rezultatului alegerilor de peste Prut, în timp ce între votanții PSD și PNL  apare o favorabilitate de 71, respectiv 85%.

https://www.inscop.ro/wp-content/uploads/2025/10/14.10.2025-BAROMETRUL-Informat.ro-INSCOP-Alegeri-Republica-Moldova.pdf

Votanții AUR par mai degrabă neplăcut impresionați de rezultatul de la Chișinău (39% nu agreează rezultatul, 39% îl agreează, plus un procent semnificativ de nehotărâți). Cel mai probabil, aici intervine o neînțelegere a poziției partidului favorit al acestora (AUR) privind situația din R. Moldova.

Observăm că aici nu mai avem o unitate de public între votanții AUR și PSD, ca la întrebarea privind direcția în care evoluează țara. Lecția este simplă. Cu cât tema este mai complicată, cu atât mesajele simple aterizează mai greu decât au fost proiectate.