Aproximativ 50% din suprafaţa marilor oraşe din România (reşedinţe de judeţ) este expusă unui risc mare sau foarte mare de stres termic, conform expertului în climatologie Sorin Cheval

Potrivit studiului „Starea Climei – România 2025”, temperatura medie anuală a crescut deja cu peste 3°C față de perioada 1971–2000, iar anii 2023 și 2024 au fost cei mai călduroși din istoria măsurătorilor. Proiecțiile climatice indică, într-un scenariu pesimist, o creștere de până la 4,24°C până la sfârșitul secolului, ceea ce ar putea duce, în special în sudul țării, la până la 160 de zile pe an cu temperaturi extreme.

Bucureștiul, pe locul trei în Europa în ceea ce privește riscul de mortalitate asociat temperaturilor extreme, ar putea înregistra până la 50.000 de decese până la sfârșitul secolului. Această vulnerabilitate este generată în principal de dezvoltarea urbană necontrolată, care reduce semnificativ suprafețele verzi și crește densitatea zonelor construite, favorizând acumularea de căldură și limitând ventilația naturală. Specialiștii atrag atenția că aceste schimbări climatice au un impact direct asupra sănătății populației și recomandă măsuri urgente de adaptare urbană, precum extinderea spațiilor verzi, reducerea suprafețelor betonate și implementarea unor soluții pentru răcirea orașelor.