La leader dell'AfD afferma che Vladimir Putin ha ragione riguardo allo scudo di Deveselu

Gabriel Dumitrache

22 ottobre 2026, 14:26

Attualità

ESDES.Pictures, Bernd Elmenthaler / imago stock&people / Profimedia

Guarda sempre le nostre notizie su Google

La leader della formazione tedesca AfD, Alice Weidel, ha dichiarato mercoledì, in un'intervista rilasciata alla pubblicazione The Economist, che l'Occidente deve tenere conto degli «interessi di sicurezza» della Russia e fare pressione sul presidente ucraino Volodymyr Zelensky affinché accetti la pace con Vladimir Putin.

Weidel ha riproposto argomenti utilizzati dal Cremlino per giustificare l'invasione dell'Ucraina. Ha accusato la NATO di non aver tenuto conto delle preoccupazioni di Mosca e ha sostenuto che in Romania siano stati installati sistemi missilistici con capacità nucleare, riferendosi all'impianto Aegis Ashore di Deveselu.

L'affermazione è contraddetta dalle caratteristiche del sistema. Lo scudo di Deveselu è difensivo ed è destinato al rilevamento, al tracciamento e all'intercettazione dei missili balistici. Dispone di 24 intercettori Standard Missile 3, privi di testate esplosive, che distruggono gli obiettivi mediante impatto cinetico, nonché di radar e sistemi di comando e controllo Aegis.

La leader dell'AfD ha inoltre affermato che la guerra ha danneggiato l'economia tedesca e che gli attacchi ucraini con droni contro un Paese dotato di armi nucleari sono «molto rischiosi e molto stupidi». A suo avviso, Berlino dovrebbe fare pressione su Zelensky affinché ponga fine al conflitto.

Weidel ha inoltre affermato che milioni di ucraini dovrebbero lasciare la Germania dopo la fine della guerra. Secondo lei, tra quattro e cinque milioni di persone dovrebbero tornare in Ucraina. L'AfD promuove politiche restrittive in materia di immigrazione e si oppone al sostegno militare fornito a Kiev.

Context: AfD și alte formațiuni din Germania au contestat constant sprijinul pentru Ucraina, în timp ce Berlinul a cerut, la rândul său, intensificarea presiunilor asupra Rusiei

Cu câteva zile înainte, ministrul german de externe Johann Wadephul a reafirmat sprijinul pentru Volodîmîr Zelenski și a cerut intensificarea presiunilor asupra Rusiei pentru reluarea negocierilor de pace, după ce Donald Trump a făcut apel ca Zelenski să fie înlocuit. În paralel, Germania a anunțat că menține sancțiunile împotriva Rusiei, iar premierul britanic Andy Burnham a transmis că Regatul Unit va continua să le înăsprească.

În interiorul Germaniei, opoziția față de ajutorul militar pentru Ucraina s-a reflectat și în plan politic: în Saxonia-Anhalt, AfD și formațiunea de stânga BSW au adoptat o moțiune (fără efect juridic) care cere încetarea sprijinului militar. Moțiunea a fost votată în aceeași zi în care a început la Hamburg procesul unui fost ofițer ucrainean acuzat de implicare în sabotarea conductei Nord Stream, iar guvernul de la Kiev a negat orice implicare.

Totodată, lideri ai AfD au încercat să promoveze ideea unor discuții cu Moscova pe componenta energetică, iar cancelarul Friedrich Merz a respins cererile de acord pentru importul de motorină rusească, reiterând că Germania și Europa trebuie să mențină presiunea asupra Rusiei și să înăsprească sancțiunile.