UE testează tehnologii predictive pentru a proteja biodiversitatea, cu rezultate operaționale în România

Bruxelles, 24 noiembrie 2025 - Un proiect finanțat prin Horizon Europe a dezvoltat primele instrumente digitale capabile să anticipeze riscurile de pierdere a biodiversității și să permită intervenții înainte ca ecosistemele să ajungă în puncte critice. NATURE-FIRST, coordonat de organizația olandeză Sensing Clues, este deja operațional în zone-pilot din România, Spania, Bulgaria și Ucraina.

În contextul în care declinul biodiversității continuă în Europa în pofida politicilor de conservare, proiectul NATURE-FIRST a creat un set de instrumente concepute pentru utilizare pe teren, nu doar în laboratoare. Echipe mixte de ecologi, specialiști în date și rangeri au dezvoltat soluții pentru detectarea timpurie a riscurilor, folosind monitorizare în timp real, aplicații mobile pentru raportare, kituri criminalistice pentru infracțiuni asupra faunei și o platformă integrată de date.

Obiectivul principal este trecerea la un model de intervenție proactivă, bazată pe indicii ce pot anticipa degradarea habitatelor sau modificările comportamentale ale speciilor.

Una dintre inovațiile centrale ale proiectului este utilizarea modelelor digitale, așa-numitele „digital twins”, care reproduc ecosisteme reale și permit anticiparea comportamentului speciilor în funcție de condițiile de mediu. Aceste simulări fac posibilă identificarea timpurie a riscurilor, de la degradarea habitatelor la schimbări bruște în mobilitatea animalelor, oferind echipelor de conservare timpul necesar pentru a interveni înainte ca amenințările să devină ireversibile.

Printre instrumentele dezvoltate se află un model dedicat sturionilor, construit pe baza datelor despre morfologia râurilor și nivelul apelor, un sistem de tip Human-Bear Conflict Radar care estimează probabilitatea interacțiunilor om–urs, precum și un Crane Migration Radar care anticipează modificările rutelor de migrație ale păsărilor. Toate aceste modele sunt integrate în platforma Sensing Clues, ce reunește informații provenite din senzori, imagini satelitare și observații de teren într-un singur panou operațional, ușor de utilizat de către cercetători și rangeri.

Un rezultat notabil îl reprezintă utilizarea operațională a modelului de sturioni în Delta Dunării de către cercetători români, care îl folosesc pentru a monitoriza evoluția unei dintre cele mai vulnerabile specii din regiune. De asemenea, Maramureșul a fost inclus ca zonă de testare pentru soluții privind conflictele om–faună, iar datele generate sunt folosite în planificarea măsurilor locale de conservare.

În plus, proiectul a introdus instruire în tehnici criminalistice pentru rangeri, pentru a securiza probele în cazurile de braconaj sau alte infracțiuni asupra faunei.

Spre deosebire de multe proiecte de cercetare, NATURE-FIRST a integrat încă de la început testarea pieței. Platforma Sensing Clues este deja disponibilă într-un model freemium, astfel încât echipele cu resurse limitate pot utiliza instrumentele esențiale. Potrivit coordonatorilor, sistemul este complet funcțional și utilizat în teren, sprijinind obiectivele Strategiei UE pentru Biodiversitate 2030, parte a Pactului Ecologic European.

Rezultatele proiectului au fost prezentate în iunie la conferința finală, unde partenerii au discutat extinderea instrumentelor predictive către alte arii protejate din Uniune. Statele membre interesate pot integra platforma în strategiile naționale de conservare, iar Comisia consideră proiectul o contribuție directă la consolidarea capacității europene de răspuns la riscurile asupra biodiversității.

https://2eu.brussels/articol/stiri/ue-testeaza-tehnologii-predictive-pentru-a-proteja-biodiversitatea-cu-rezultate-operationale-in-romania