Înaintea concluziilor din raportul consultat de Reuters, autoritățile europene investigau deja posibile ingerințe străine și campanii de dezinformare apărute online în timpul revoltelor din Franța și în alte state europene, cu suspiciuni că rețelele sociale ar fi amplificat conținut violent și imagini prezentate fals ca fiind filmate în Franța. Oficialii UE spuneau însă că nu există, deocamdată, dovezi concrete că agenți ruși ar fi provocat direct violențele, iar evaluarea preliminară era că actorii străini au reacționat la evenimente și au încercat să le amplifice pe fondul unor tensiuni interne.
Separat, Comisia Europeană a anunțat discuții cu autoritatea franceză Arcom privind riscurile asociate platformelor și algoritmilor, după violențele din Franța. La un briefing din 19 octombrie, purtătorul de cuvânt Thomas Regnier a precizat că nu a confirmat detectarea unor operațiuni de manipulare străină și nu a anunțat o investigație formală legată de proteste, dar a cerut platformelor să limiteze riscul ca algoritmii să amplifice incitarea la violență și să respecte obligațiile prevăzute de Digital Services Act.
În fundalul acestor verificări, cercetători au documentat anterior o operațiune rusă de influență—Storm-1516—care ar fi lansat, din ianuarie 2025, narațiuni false vizând Franța și Germania, folosind adaptarea conținutului și amplificarea pe platforme, în contextul în care sprijinul european pentru Ucraina devenise o țintă tot mai frecventă.
