Parlamentul European cere reguli noi pentru protejarea lucrătorilor de managementul algoritmic
Bruxelles, 17 decembrie 2025 – Parlamentul European a adoptat un raport de inițiativă legislativă prin care cere Comisiei Europene să prezinte un cadru juridic dedicat managementului algoritmic la locul de muncă, în contextul utilizării tot mai extinse a sistemelor automate de monitorizare și luare a deciziilor în relațiile de muncă.
Pe scurt
Parlamentul European cere reguli UE dedicate managementului algoritmic la locul de muncă.
Deciziile privind angajarea, concedierea, salariul sau sancțiunile nu pot fi luate exclusiv de algoritmi.
Lucrătorii ar avea dreptul la explicații și la contestarea deciziilor automatizate.
Eurodeputații cer interzicerea procesării datelor sensibile, inclusiv a stării emoționale și a activității în afara programului.
Comisia Europeană are la dispoziție trei luni pentru a răspunde solicitării Parlamentului.
Raportul, adoptat cu 451 de voturi pentru, 45 împotrivă și 153 de abțineri, subliniază că, deși utilizarea algoritmilor poate contribui la optimizarea proceselor de lucru, aceasta nu trebuie să conducă la pierderea controlului uman asupra deciziilor care afectează direct viața profesională a angajaților. Eurodeputații cer ca toate deciziile luate sau susținute de sisteme algoritmice să fie supuse supravegherii umane.
Parlamentul solicită ca deciziile privind inițierea sau încetarea raportului de muncă, reînnoirea contractelor, modificarea remunerației sau aplicarea sancțiunilor disciplinare să fie luate exclusiv de persoane și să poată fi revizuite. În cazul în care un lucrător consideră că drepturile sale au fost încălcate printr-o decizie algoritmică, acesta ar trebui să aibă dreptul de a cere o evaluare și, dacă este cazul, modificarea sau chiar oprirea sistemului utilizat.
Un alt pilon central al propunerii îl reprezintă transparența. Angajații ar trebui să fie informați cu privire la modul în care sistemele algoritmice influențează condițiile de muncă, ce tipuri de date sunt colectate sau prelucrate și cum este asigurat controlul uman. De asemenea, lucrătorii ar urma să fie consultați atunci când aceste sisteme sunt utilizate pentru alocarea sarcinilor, evaluarea performanței, stabilirea programului de lucru sau a remunerației.
În materie de protecție a datelor, Parlamentul cere interdicții explicite privind prelucrarea informațiilor extrem de sensibile. Eurodeputații solicită interzicerea utilizării datelor privind starea emoțională, psihologică sau neurologică a lucrătorilor, a conversațiilor private, a localizării în afara orelor de lucru, a activităților desfășurate în timpul liber și a datelor legate de apartenența sindicală sau negocierea colectivă.
Inițiativa se înscrie într-un context legislativ mai larg, în care UE a adoptat deja AI Act, Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) și Directiva privind munca pe platforme. Potrivit Parlamentului, aceste instrumente nu acoperă însă suficient specificul relațiilor de muncă, motiv pentru care este necesar un cadru suplimentar, adaptat realităților digitale.
Comisia Europeană are acum trei luni pentru a răspunde oficial solicitării Parlamentului, fie prin anunțarea intenției de a prezenta o propunere legislativă, fie prin explicarea motivelor pentru care nu va urma această cale.
Managementul algoritmic se referă la utilizarea sistemelor automate pentru monitorizarea, evaluarea și coordonarea muncii, practică devenită tot mai răspândită în platformele digitale, logistică, retail și servicii. Parlamentul estimează că până la 200 de milioane de lucrători din UE ar putea fi afectați de astfel de sisteme, ceea ce transformă subiectul într-unul cu impact sistemic asupra pieței muncii europene.
