Ieri 20:44

Ucraina anunță capturarea primului combatant indonezian trimis de Rusia pe frontul din Zaporojie

Raluca Ioana Draghici

11 noiembrie 2026, 20:44

Internațional

shutterstock.com

Vezi mereu știrile noastre în Google

Ucraina afirmă că a capturat primul său prizonier de război indonezian, după ce acesta a fost trimis de Rusia să participe la lupte în regiunea Zaporojie. Bărbatul, în vârstă de 49 de ani și originar din insula Java, ar fi ajuns în zona controlată de ucraineni după ce grupul său a fost atacat cu drone, potrivit proiectului guvernamental ucrainean „Vreau să trăiesc”.

Autoritățile ucrainene susțin că aproximativ 283 de indonezieni au fost recrutați în primele nouă luni ale acestui an pentru a lupta de partea Rusiei. În ultimii trei ani, numărul cetățenilor indonezieni recrutați nu ar fi depășit 10.

Indonezia a cerut recent Moscovei să ia măsuri pentru ca cetățenii săi să nu fie înrolați în armata rusă sau recrutați pentru activități militare. Jakarta este îngrijorată că unele metode ar putea constitui trafic de persoane. Poliția indoneziană a anunțat identificarea unei rețele care folosea rețelele sociale pentru a atrage persoane cu promisiuni privind locuri de muncă bine plătite în Rusia. După sosire, unii candidați ar fi fost obligați să semneze contracte de mercenariat și trimiși în zone de conflict.

Rusia nu a răspuns imediat acuzațiilor. Potrivit presei internaționale, Moscova a recrutat luptători străini și din Kenya, Uganda, Africa de Sud și alte state. Inițiativa „Vreau să trăiesc”, lansată în septembrie 2022, permite militarilor ruși și cetățenilor străini din armata rusă să se predea și să părăsească frontul.

Context: Amnesty a acuzat anterior Rusia că recrutează cetățeni străini prin înșelăciune și constrângere pentru războiul din Ucraina

Cu luni înainte, Amnesty International a publicat un raport în care afirmă că Rusia exploatează și înșală cetățeni străini pentru a-i convinge să se înroleze, în multe cazuri practici pe care le încadrează la trafic de persoane. Organizația susține că recrutorii oferă informații false despre natura „locurilor de muncă”, promit salarii mari sau folosesc amenințări legate de expirarea vizelor, detenție ori deportare, iar după semnarea unor documente adesea neînțelese ar urma confiscarea pașapoartelor și restricționarea libertății de mișcare.

Amnesty mai spune că unii recruți ar fi trimiși pe front după numai două săptămâni de instruire și că încercările de a pleca pot fi sancționate cu închisoare sau chiar cu moartea. În raport, organizația indică faptul că autoritățile ucrainene estimează recrutarea din cel puțin 135 de țări și menționează o creștere a numărului străinilor identificați în armata rusă (27.407–30 martie, comparativ cu peste 18.000 în noiembrie).