Liderii Statelor Unite, Chinei și Rusiei, Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin s-au reunit joi, la Shenzhen, într-o întâlnire istorică prin format. Este prima reuniune formală în trei a liderilor Statelor Unite, Chinei și Rusiei.
„Este o onoare să fiu alături de voi aici”, a spus Trump în începutul trilateralei.
„În calitate de președinți ai trei dintre cele mai mari țări din lume, avem o responsabilitate specială de a menține un dialog deschis, respectuos și productiv cu privire la chestiuni care afectează nu doar popoarele noastre, ci întreaga planetă”, a declarat el la începutul discuțiilor istorice.
„Prea des, liderii din trecut au evitat să discute cu națiuni cu care aveau neînțelegeri; noi abordăm lucrurile exact invers și suntem convinși că aceasta este calea corectă”, a mai subliniat el.
Trump a afirmat că „nicio problemă nu a fost vreodată rezolvată” prin refuzul de a purta discuții cu lideri cu care există divergențe. „Să vedem dacă putem realiza ceva”, a mai spus Trump.
Putin a vorbit despre un „echilibru al intereselor”
„Sunt convins că Rusia, SUA și China — popoarele noastre — sunt capabile să aducă o contribuție semnificativă la consolidarea păcii și stabilității la nivel mondial, dacă vom coopera în mod constructiv, pe baza respectului reciproc, a egalității și a unui echilibru al intereselor”, a declarat Putin.
La rândul său, liderul chinez Xi Jinping, luând cuvântul înaintea mult așteptatei reuniuni trilaterale, a declarat: „China, Rusia și Statele Unite ar trebui să ofere un exemplu în ceea ce privește cooperarea pentru a face față provocărilor globale, să mențină împreună pacea și stabilitatea la nivel mondial și să aducă contribuții mai însemnate la progresul umanității.”
Cei trei lideri au apărut împreună la Vila Kylin, unde au loc discuțiile, în Shenzhen – un centru tehnologic din sudul Chinei. Mai devreme astăzi, Trump a purtat discuții separate, față în față, atât cu Putin, cât și cu Xi.
Nu simpla lor prezență la același summit constituie noutatea, ci o discuție comună dedicată unor probleme care depășesc relațiile bilaterale: războaie, armament nuclear, comerț și tehnologie.
Importanța momentului, însă, nu garantează însă un acord istoric.
Deocamdată, cei trei vin cu priorități diferite și cu puteri de negociere inegale.
Trump domină vizibilitatea mediatică, Xi controlează scena diplomatică, iar Putin încearcă să folosească participarea pentru a combate imaginea izolării.
Accesul la masă nu înseamnă însă egalitate de tratament: atenția specială acordată președintelui american arată unde pune Beijingul accentul.
Ce face întâlnirea istorică
Trilaterala aduce într-un singur cadru trei puteri nucleare care pot influența decisiv securitatea internațională, dar care nu împărtășesc aceeași viziune asupra ordinii mondiale. Washingtonul și Beijingul concurează economic și tehnologic. China și Rusia au un parteneriat strâns, alimentat inclusiv de opoziția față de influența americană. Trump încearcă să negocieze simultan cu amândoi, mizând public pe relațiile personale.
Formatul permite discutarea unor probleme interconectate: controlul armamentelor nu poate fi separat complet de rivalitatea strategică, iar comerțul cu semiconductori și minerale critice are consecințe de securitate. Semnificația istorică ține, așadar, de posibilitatea unui dialog direct între cei trei, nu de existența demonstrată a unei înțelegeri asupra lumii.
Întâlnirea ridică și problema reprezentării. Ucraina nu participă, deși războiul este pe agenda anticipată. Nici aliații europeni nu sunt la această masă. Această absență alimentează temerea că marile puteri pot discuta despre securitatea altora fără participarea lor. Consultările paralele anunțate în Germania arată însă că Shenzhen nu este singurul canal de negociere.
Xi controlează scena, Putin nu primește același tratament
Xi l-a întâmpinat personal pe Trump la aeroport, într-o abatere rară de la protocol. Gestul acordă președintelui american o atenție specială și îi permite gazdei să prezinte relația cu Washingtonul drept centrul diplomatic al evenimentului. CNN îl descrie pe Xi ca intrând în trilaterală dintr-o poziție de forță, în timp ce Rusia este partenerul mai slab economic și diplomatic.
Diferența apare și în clasificarea discuțiilor. Întâlnirea Trump–Xi este un bilateral formal; schimbul Trump–Putin este descris de oficialii americani drept un „pull-aside”, o discuție mai puțin formală în marja summitului. Cordialitatea președintelui american nu anulează această distincție
Pentru Putin există un avantaj limitat: poate arăta că discută direct cu liderii american și chinez. Dar participarea nu dovedește că este tratat ca egalul lor. Summitul îi oferă o oportunitate de imagine și, simultan, expune dezechilibrul dintre Rusia și China. Prezentarea publică a servietei nucleare amintește, în acest context, de principalul argument strategic pe care Moscova îl păstrează.
Ce spun liderii și ce urmăresc
Xi propune o relație americano-chineză bazată pe „stabilitate strategică”, respect și reciprocitate. Își prezintă țara ca partener capabil să gestioneze competiția fără confruntare permanentă. Angajamentul de 20 de milioane de dolari pentru cooperarea Asia-Pacific completează imaginea unei Chine care oferă predictibilitate și cooperare regională.
Trump pune accentul pe legătura personală. Îl numește pe Xi un lider „incredibil” și susține că relația lor „extraordinară” servește cetățenii ambelor țări. Dincolo de elogii, solicită mai multe achiziții chineze de produse agricole americane și invocă interesul comun pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz. Despre trilaterală exprimă optimism, fără să prezinte un acord pregătit.
Putin vorbește despre Rusia ca parte „integrantă” a regiunii Asia-Pacific și promovează infrastructura logistică, energia și aprovizionarea alimentară. Încearcă să mute atenția de la război și izolare spre utilitatea economică a Moscovei. După discuția cu Trump, acesta nu a făcut declarații publice, însă ar fi ieșit într-o „dispoziție excelentă”, potrivit consilierului Iuri Ușakov.
De ce nu este Ialta și ce înseamnă „prietenia” lui Trump
În ultimele zile, întâlnirea trilaterală a fost comparată cu Ialta.
Însă la Ialta, în 1945, aliați de război discutau victoria și organizarea postbelică. La Shenzhen se întâlnesc rivali, fără adversar comun și fără un proiect împărtășit. Analogia este utilă ca avertisment împotriva deciziilor despre state absente, nu ca dovadă că lumea este deja împărțită în sfere de influență.
Apelativele de „prieteni” folosite de Trump aparțin unei diplomații personalizate: președintele sugerează că apropierea dintre conducători poate depăși tensiunile dintre state. Xi valorifică atenția pentru prestigiu, iar Putin folosește accesul pentru a contesta izolarea.
Surse
Ultimele știri
11:10
11:07
11:02
10:58
10:55
Vezi mai multe știri