Înainte de votul din parlament privind bugetul, Guvernul de la Paris a anunțat că economia Franței ar urma să crească cu doar 0,5% în 2026 și că ținta de deficit bugetar de 5% din PIB nu mai putea fi atinsă. Ministrul de Finanțe a pus revizuirea pe seama incertitudinilor politice interne, a creșterii prețurilor la energie, a condițiilor meteo extreme din timpul verii și a majorării costurilor de împrumut, menținând totuși prognoza de creștere pentru anul următor.
În paralel, Franța se confrunta cu proteste ample și cu o presiune bugetară tot mai vizibilă: datoria publică ajunsese la aproximativ 3.500 de miliarde de euro, iar randamentul obligațiunilor franceze pe 10 ani urcase la 5,14% (cel mai ridicat nivel din 2002). Guvernul respingea și cereri de modificare a calendarului prezidențial, invocând riscul de noi acte de violență după proteste anterioare și susținând că scrutinul trebuie să se desfășoare la datele stabilite.