Unul din patru europeni cumpără bilete online, iar România are a doua cea mai mică pondere din UE

Peste un sfert dintre persoanele din Uniunea Europeană, 26,8%, au cumpărat online bilete pentru evenimente în cele trei luni anterioare sondajului Eurostat din 2025, față de 23% în 2024. Diferențele dintre statele membre sunt însă considerabile: Irlanda ajunge la 51,5%, în timp ce România, cu 12,6%, se situează înaintea doar a Bulgariei, unde ponderea este de 11,4%.

Pe scurt Ponderea populației UE care a cumpărat online bilete pentru evenimente a crescut cu 3,8 puncte procentuale într-un an, ajungând la 26,8% în 2025. Irlanda are cea mai ridicată pondere din UE, de 51,5%, urmată de Țările de Jos cu 48,1% și Danemarca cu 47,9%. Bulgaria, cu 11,4%, România, cu 12,6%, și Italia, cu 14,2%, înregistrează cele mai reduse niveluri. În rândul utilizatorilor de internet, 34% dintre locuitorii orașelor au cumpărat bilete online, comparativ cu 23% dintre cei din mediul rural. Abonamentele pentru filme, seriale și sport rămân cea mai populară achiziție culturală online, înaintea biletelor pentru evenimente și a abonamentelor de streaming muzical.

Datele provin din sondajul anual Eurostat privind utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor în gospodării și de către persoane. Pentru indicatorul privind biletele, respondenții au fost întrebați dacă au făcut asemenea achiziții online în cele trei luni anterioare sondajului.

La nivelul întregii populații analizate, ponderea a crescut de la aproximativ 23% în 2024 la 26,8% în 2025. Creșterea de 3,8 puncte procentuale arată că achiziția digitală a accesului la evenimente continuă să se extindă, fără ca aceasta să fie distribuită uniform între statele membre.

Irlanda este singurul stat membru în care mai mult de jumătate din populația analizată a cumpărat online bilete pentru evenimente în perioada de trei luni. Ponderea de 51,5% este de peste patru ori mai mare decât cea înregistrată în România.

Țările de Jos se află aproape de același nivel, cu 48,1%, iar Danemarca înregistrează 47,9%. La polul opus se află Bulgaria, România și Italia, toate sub 15%.

Cifrele din analiza mai amplă a Eurostat folosesc și un al doilea indicator, calculat numai pentru persoanele care utilizaseră internetul în ultimele trei luni. Din acest motiv, unele procente sunt mai mari decât cele calculate pentru întreaga populație și nu trebuie comparate ca și cum ar avea același numitor.

În rândul utilizatorilor de internet din UE, 29% cumpăraseră bilete online pentru evenimente în 2025. Irlanda ajunge la aproximativ 52% pentru acest indicator, iar Țările de Jos și Danemarca la câte 48%.

Alte opt state membre au înregistrat ponderi de peste o treime dintre utilizatorii de internet: Finlanda, Grecia, Cehia, Estonia, Cipru, Suedia, Luxemburg și Germania.

Locul în care trăiește o persoană influențează puternic probabilitatea cumpărării unui bilet online. În orașe, 34% dintre utilizatorii de internet au făcut asemenea achiziții, față de 23% în zonele rurale, un decalaj de 11 puncte procentuale.

Eurostat leagă parțial această diferență de accesul mai bun la activități culturale și la conexiuni rapide la internet în zonele urbane. Datele nu permit însă stabilirea ponderii exacte a fiecărui factor.

Diferențele geografice pot reflecta și densitatea ofertelor culturale. Orașele mari concentrează în general mai multe săli de concerte, cinematografe, teatre, festivaluri și competiții sportive pentru care biletele sunt comercializate prin platforme digitale.

Vârsta este un alt factor important. Persoanele între 25 și 34 de ani sunt, în general, grupa cea mai predispusă să cumpere online servicii culturale, în timp ce utilizarea scade progresiv la vârste mai înaintate.

Există însă diferențe între tipurile de produse. Achizițiile de jocuri și abonamente pentru servicii de gaming sunt concentrate mai mult în grupa de vârstă 16–24 de ani, în timp ce comportamentul pentru bilete și alte servicii culturale atinge niveluri mai ridicate în rândul adulților tineri.

Studenții sunt una dintre categoriile cu cea mai mare utilizare a achizițiilor culturale digitale. Dintre studenții care folosesc internetul, 36% au cumpărat bilete pentru evenimente, aceasta fiind cea mai populară categorie de achiziție culturală în grup.

Următoarea categorie pentru studenți este reprezentată de abonamentele la servicii de streaming muzical, cumpărate de 30%, urmate de jocurile descărcate digital, cu 22%.

Nivelul de educație este asociat, în general, cu o probabilitate mai mare de cumpărare online a produselor și serviciilor culturale. Diferența este deosebit de mare pentru cărți electronice și audiobooks și mai redusă pentru produsele asociate jocurilor.

Sexul produce diferențe mai mici în cazul biletelor pentru evenimente. Spre deosebire de jocuri și software, unde bărbații cumpără mai frecvent online, femeile au o pondere ușor mai ridicată în achiziția biletelor și a cărților electronice sau audiobookurilor. Diferența este mai mică de trei puncte procentuale.

Biletele fac parte dintr-o piață mai largă a consumului cultural digital. În 2025, 39% dintre utilizatorii de internet din UE au cumpărat cel puțin unul dintre serviciile culturale analizate online, ceea ce corespunde unei ponderi de 37% din populația totală.

Abonamentele plătite pentru filme, seriale sau transmisii sportive sunt cea mai răspândită achiziție culturală digitală. Aproximativ 33% dintre utilizatorii de internet aveau un asemenea abonament.

Biletele pentru evenimente ocupă poziția a doua, cu 29%, urmate de abonamentele la servicii de streaming muzical, cumpărate de 23% dintre utilizatorii de internet.

Streamingul de jocuri este mult mai puțin răspândit, cu o pondere de 6%. În schimb, 12% dintre utilizatori au cumpărat jocuri sub forma unor copii digitale, ceea ce arată o preferință mai mare pentru achiziția directă decât pentru abonamentul la streaming în această categorie.

Consumul digital nu a înlocuit în toate domeniile produsele fizice. În cazul cărților, 16% dintre utilizatorii de internet au cumpărat volume tipărite, reviste sau ziare în datele disponibile pentru 2024, în timp ce 9% au cumpărat cărți electronice sau audiobooks.

Pentru muzică și conținut video, direcția este inversă, accesul digital fiind mai răspândit decât achiziția suporturilor fizice precum CD-uri, discuri de vinil, DVD-uri sau Blu-ray.

Diferențele dintre statele membre se regăsesc și în aceste categorii. Irlanda, Danemarca și Țările de Jos se află frecvent în partea superioară a clasamentelor pentru achiziția serviciilor culturale digitale, în timp ce România și Bulgaria se află printre statele cu cele mai mici ponderi.

În cazul abonamentelor pentru filme, seriale sau sport, peste jumătate dintre utilizatorii de internet au asemenea servicii în Irlanda, Danemarca, Țările de Jos și Suedia. Irlanda ajunge la 64%, Danemarca la 61%, Țările de Jos la 59%, iar Suedia la 54%.

Modul în care europenii consumă cultura este digitalizat și dincolo de cumpărături. Datele Eurostat arată că 94% dintre persoanele cu vârste între 16 și 74 de ani folosiseră internetul în cele trei luni precedente sondajului din 2025.

Lectura știrilor online a ajuns la 71% dintre utilizatorii de internet în 2025. Pentru celelalte activități culturale comparate sunt disponibile în unele cazuri date din 2024: 79% urmăreau televiziune sau videoclipuri prin internet, 65% ascultau ori descărcau muzică și 34% jucau sau descărcau jocuri.

Accesul la cultura digitală diferă și în funcție de educație. Pentru știrile online, 83% dintre persoanele cu nivel ridicat de educație folosesc internetul în acest scop, față de 53% dintre cele cu nivel redus sau fără educație formală.

Pentru streamingul video, diferența este de 86% față de 73%, iar pentru muzică de 74% față de 59%. Jocurile reprezintă excepția, fiind mai utilizate în grupul cu un nivel mai redus de educație formală.

Eurostat a analizat în aceeași cercetare și utilizarea inteligenței artificiale generative. În 2025, 35% dintre utilizatorii de internet din UE au declarat că folosiseră asemenea instrumente în cele trei luni anterioare sondajului.

Ponderea ajunge la 65% în rândul persoanelor între 16 și 24 de ani și scade la 8% pentru grupa 65–74 de ani. Studenții au cea mai ridicată utilizare, de 72%.

Diferențele dintre statele membre sunt mari și în acest domeniu. Grecia, Estonia și Danemarca ajung la câte 49%, în timp ce România are cea mai mică pondere din UE, de 19%, urmată de Italia cu 22%.

Aceste date nu arată că toate persoanele care cumpără bilete online participă mai mult la evenimente decât cele care folosesc alte canale. Indicatorul măsoară metoda de achiziție și nu numărul total al concertelor, spectacolelor, festivalurilor sau evenimentelor sportive la care participă o persoană.

Sondajul nu măsoară nici valoarea cheltuielilor, prețul mediu al unui bilet sau numărul de bilete achiziționate. O persoană care a cumpărat o singură dată și una care a făcut numeroase achiziții sunt numărate în aceeași categorie.

Datele provin din sondajul anual al Uniunii Europene privind utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor de către gospodării și persoane. Populația-țintă este formată din persoanele cu vârste între 16 și 74 de ani care locuiesc în gospodării private.

Eurostat diferențiază între indicatorii calculați pentru întreaga populație și cei exprimați ca proporție a persoanelor care au folosit internetul în ultimele trei luni. Pentru biletele la evenimente, comunicatul din august folosește populația totală, în timp ce analiza detaliată prezintă și rezultatele raportate numai la utilizatorii de internet.

Datele privind consumul cultural digital fac parte din statisticile europene privind participarea culturală și economia și societatea digitală. Ele permit compararea modului în care accesul la cultură se schimbă între categorii de vârstă, niveluri de educație și tipuri de localitate.