Comisia lansează un val de proceduri de infringement care au în centrul atenției Polonia, Slovacia, Malta, Ungaria și Italia
Pachetul de infringement al Comisiei Europene din noiembrie 2025 confirmă o accelerare semnificativă a acțiunilor de aplicare a legislației UE, cu proceduri deschise sau avansate într-o gamă largă de domenii – de la statul de drept și mediu, la piața internă, energie, digital, migrație și drepturile fundamentale. Deși 95 de cazuri sunt închise, conținutul politic al pachetului arată un moment de presiune și realiniere, într-un context în care Comisia urmărește ferm implementarea standardelor europene. Documentul pune în lumină o Uniune în care unele state membre avansează, în timp ce altele se distanțează de obligațiile comune.
1. Statul de drept și ordinea juridică europeană Cea mai politică și mai gravă dintre deciziile incluse în pachetul din noiembrie este procedura deschisă împotriva Slovaciei pentru încălcarea principiilor fundamentale ale dreptului UE. Amendamentele constituționale adoptate la Bratislava, care permit autorităților și instanțelor să decidă dacă normele europene și hotărârile CJUE sunt aplicabile pe teritoriul slovac, reprezintă o atingere directă la primatul dreptului UE, la autonomia ordinii juridice europene și la aplicarea uniformă a legislației Uniunii.
Comisia subliniază că nici modificările constituționale nu pot deroga de la obligația respectării dreptului UE. Această poziție fermă marchează un nou episod în dezbaterea privind statul de drept, după cazurile similare ale Poloniei și Ungariei din ultimul deceniu. Deschiderea procedurii transmite un semnal clar: ordinea juridică europeană nu este negociabilă, iar orice tentativă de relativizare a autorității CJUE atrage intervenția Comisiei.
2. Mediu: aer, apă, biodiversitate și protecția speciilor Domeniul mediului este cel mai încărcat din acest pachet, cu noi proceduri și trimiteri la Curtea de Justiție în dosare care privesc calitatea aerului, protecția apelor, biodiversitatea și conservarea speciilor protejate.
Comisia trimite Polonia la CJUE pentru depășirea persistentă a valorilor-limită de dioxid de azot (NO₂) în zonele urbane din Kraków și Silezia Superioară. Depășirile sunt continue de 14 și 15 ani, iar măsurile adoptate de autoritățile poloneze nu au redus suficient poluarea pentru a respecta cerințele Directivei privind calitatea aerului. De asemenea, Comisia trimite Bulgaria, Lituania, Portugalia și Suedia la Curte pentru nerespectarea obligațiilor din Directiva NEC privind reducerea emisiilor de amoniac, NOx și compuși organici volatili, după ani de nerespectare și măsuri insuficiente.
În domeniul apei, Polonia este vizată pentru transpunerea incorectă a Directivei-Cadru Apă, întrucât legislația națională nu impune revizuirea periodică a permiselor de exploatare a apei. În paralel, Malta este vizată pentru o nouă derogare privind capturarea cintezelor pentru „scopuri științifice”, considerată de Comisie o reintroducere mascată a vânătorii recreative, deși CJUE a interzis astfel de practici în hotărârile anterioare.
Olanda primește un aviz motivat pentru lipsa unui sistem adecvat de monitorizare a capturilor accidentale (bycatch) ale marsuinului, o specie strict protejată în UE. Aceste cazuri subliniază presiunea Comisiei de a asigura implementarea corectă a legislației europene de mediu, pe fondul obiectivelor climatice și a angajamentelor privind biodiversitatea.
3. Energie și climă: întârzieri critice în transpunerea legislației privind clădirile și regenerabilele Targetul climatic 2030 al UE necesită accelerarea implementării legislației în materie de energie, însă pachetul de infringement evidențiază noi întârzieri în câteva state membre.
Estonia, Italia și Ungaria sunt în procedură pentru neimplementarea prevederilor privind eliminarea subvențiilor pentru boilerele pe combustibili fosili până la 1 ianuarie 2025, conform noii Directive privind performanța energetică a clădirilor (EPBD). Această obligație este un pilon esențial pentru decarbonizarea stocului de clădiri până în 2050, iar neîndeplinirea sa pune în pericol planurile naționale de tranziție energetică.
În paralel, Polonia primește un aviz motivat pentru transpunerea incompletă a Directivei privind energiile regenerabile (RED III), care include termene clare pentru procedurile de autorizare a proiectelor și pentru integrarea infrastructurii necesare. Întârzierile poloneze sunt îngrijorătoare, având în vedere rolul cheie al energiei regenerabile în atingerea obiectivelor de decarbonizare.
4. Piața internă: achiziții publice, concesiuni și libertatea de stabilire Piața internă este un alt domeniu în care Comisia intervine activ. Ungaria primește o procedură de infringement pentru atribuirea concesiunii naționale de gestionare a deșeurilor în condiții considerate discriminatorii și pentru o durată a concesiunii de 35 de ani, care depășește limitele prevăzute în directivele UE privind concesiunile.
Grecia se confruntă cu un aviz motivat pentru alocarea unor zone de coastă operatorilor locali fără licitații, ceea ce contravine principiilor liberei concurențe și Directivei privind serviciile. Italia este investigată pentru modul în care aplică legislația „Golden Powers” în sectorul bancar, întrucât prerogativele guvernului ar putea limita în mod injust libertatea de stabilire și libera circulație a capitalului, afectând competențele BCE în cadrul mecanismului unic de supraveghere.
Aceste cazuri evidențiază tensiunea continuă între interesele economice naționale și regulile Pieței Unice.
5. Digital și comunicații: interferențe transfrontaliere și transpunere incompletă Italia este vizată pentru interferențele radio FM care afectează Franța, Croația, Malta și Slovenia. Comisia notează că autoritățile italiene nu au luat suficiente măsuri pentru a elimina aceste interferențe, ceea ce contravine legislației UE privind comunicațiile electronice. Este un caz rar și sensibil, deoarece afectează direct funcționarea Pieței Unice în domeniul telecomunicațiilor.
În materie de securitate cibernetică, Estonia, Polonia și Ungaria sunt în proceduri pentru transpunerea greșită a Directivei privind atacurile asupra sistemelor informatice, în special privind interceptările ilegale și instrumentele utilizate în infracțiunile informatice. Aceste cazuri relevă importanța aplicării uniforme a legislației europene în domeniul cybercrime.
6. Migrație, justiție și drepturi procedurale Bulgaria și Ungaria sunt vizate pentru transpunerea incorectă a Directivei privind ajutorul juridic în procedurile penale. Comisia constată că nu toate persoanele vizate au acces la asistență juridică, ceea ce contravine normelor europene privind drepturile fundamentale.
Suedia primește un aviz motivat pentru transpunerea incompletă a Directivei privind protejarea intereselor financiare ale UE (Directiva PIF), mai ales în ceea ce privește fraudele legate de TVA. Este un dosar cu implicații directe pentru finanțele UE.
7. Transport și mobilitate: ITS, taxare rutieră și securitate maritimă Portugalia nu a transmis raportul cerut de Directiva ITS privind implementarea sistemelor inteligente de transport, care include cerințe legate de trafic, parcări inteligente, eCall și furnizarea de date digitale despre infrastructură. Lipsa acestui raport împiedică evaluarea progresului național și interoperabilitatea transfrontalieră.
Cehia, Ungaria și Austria sunt vizate pentru transpunerea incorectă a Directivei Eurovignetă privind taxarea rutieră, în special în privința definițiilor pentru vehicule zero-emisii, duratei tichetelor rutiere și justificarea derogărilor.
Portugalia este, de asemenea, vizată pentru implementarea incompletă a legislației UE privind securitatea maritimă, cu lacune în inspecțiile portuare și procedurile administrative necesare.
8. Securitate socială și drepturile lucrătorilor Grecia este trimisă la CJUE pentru reguli discriminatorii privind alocațiile familiale, impunând perioade de rezidență excesive pentru cetățeni UE și non-UE acoperiți de regulamentele de coordonare a securității sociale. Comisia clarifică faptul că prestațiile sociale nu pot fi condiționate de criterii de rezidență, conform Regulamentului 883/2004.
Pachetul de infringement din noiembrie 2025 oferă o imagine clară asupra priorităților de aplicare a legislației în Uniunea Europeană. Dacă unele state membre fac progrese semnificative (confirmate de închiderea a 95 de dosare), altele continuă să ignore sau să întârzie implementarea regulilor europene în sectoare critice. Comisia își dorește să transmită un mesaj ferm prin temele alese și dosarele vizate începând cu statul de drept, protecția mediului, tranziția energetică, piața internă și până la drepturile fundamentale.
În ansamblu, pachetul reflectă o Uniune care încearcă să reducă diferențele de implementare între statele membre, să apere principiile juridice fundamentale și să accelereze tranziția către o economie competitivă, verde, digitală și bazată pe drepturi. Într-un context global marcat de tensiuni, fragmentare și presiuni interne, Comisia își folosește unul dintre cele mai importante instrumente, procedura de infringement, pentru a proteja integritatea Pieței Unice și a ordinii juridice comune.
ȘTIRI PE ACELEAȘI SUBIECTE
.webp)
