Înainte de hotărârea CIJ, în spațiul internațional se intensificau tensiunile legate de funcționarea justiției penale internaționale: administrația Trump a pregătit sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale (CPI) și a impus deja măsuri împotriva unor judecători ai instanței, vizând inclusiv restricții privind tranzacțiile financiare. Uniunea Europeană a criticat sancțiunile SUA și a anunțat că va sprijini CPI la Haga pentru ca activitatea să poată continua, în timp ce liderul american a cerut statelor membre să se retragă „oficial și imediat” din instituție.
Curtea Internațională de Justiție (CIJ) de la Haga a stabilit, la 19 noiembrie, că Myanmar este responsabil pentru comiterea unui genocid împotriva populației Rohingya, în timpul operațiunilor militare desfășurate în 2017 în statul Rakhine. Decizia a fost pronunțată în cauza inițiată de Gambia în 2019, prin care autoritățile de la Naypyidaw au fost acuzate că au încălcat Convenția privind genocidul din 1948.
Amnesty International a salutat hotărârea, descriind-o drept o recunoaștere istorică a atrocităților comise împotriva Rohingya. Organizația afirmă că populația a fost supusă decenii la discriminare, segregare, persecuție, expulzări, ucideri și violență sexuală, inclusiv în timpul campaniei militare din 2017.
Decizia este o premieră: pentru prima dată, CIJ a declarat un stat responsabil pentru comiterea unui genocid în baza Convenției privind genocidul. În 2007, în cazul Bosniei, Curtea stabilise existența genocidului de la Srebrenica, dar nu considerase Serbia responsabilă pentru comiterea directă a acestuia.
Amnesty cere oprirea transferurilor de arme și asistență militară către Myanmar, precum și un embargou global impus de Consiliul de Securitate al ONU. Organizația solicită și tragerea la răspundere a celor vinovați, inclusiv a fostului comandant Min Aung Hlaing, devenit ulterior președinte al țării.
Surse
Ultimele știri
17:01
16:54
16:47
16:44
16:40
Vezi mai multe știri