Alegeri în Bulgaria: Iliana Iotova și Andrei Gyurov, în cursa pentru viitorul țării. Războiul din Ucraina și relația cu Rusia, teme centrale ale campaniei

Raluca Ioana Draghici

25 octombrie 2026, 07:37

Internațional

shutterstock.com

Vezi mereu știrile noastre în Google

Bulgaria organizează duminică, 25 octombrie, primul tur al alegerilor prezidențiale, într-un scrutin cu miză majoră pentru orientarea externă a țării și pentru viitorul guvernului condus de Rumen Radev. Alegerile au loc pe fondul atacurilor cu drone asupra unor nave din Marea Neagră, incidente care au readus în centrul dezbaterii relația cu Rusia, sprijinul pentru Ucraina și securitatea flancului estic al NATO.

Iliana Iotova, președinta interimară și apropiată a lui Radev, este favorita primului tur, cu 43,4% în cel mai recent sondaj. Candidatul pro-european al opoziției, Andrei Gyurov, este creditat cu 28,9%, iar Kostadin Kostadinov, liderul formațiunii radical pro-ruse „Renașterea”, cu 10,2%. Un al doilea tur este considerat aproape sigur, în condițiile unei prezențe estimate la 38-40%.

Iotova susține o abordare diplomatică și propune un moratoriu privind utilizarea dronelor în Marea Neagră, precum și consultări cu România și Turcia. Gyurov califică războiul drept o agresiune rusă, sprijină continuarea ajutorului pentru Ucraina și cere consultări în baza articolului 4 al Tratatului NATO.

O victorie a Iotovei ar consolida puterea partidului „Bulgaria Progresistă”, fondat de Radev, care a obținut majoritatea parlamentară. În schimb, succesul lui Gyurov ar putea provoca o nouă reașezare politică și chiar căderea actualului guvern.

Președintele Bulgariei are atribuții importante în formarea guvernelor, convocarea alegerilor anticipate și numirea unor oficiali-cheie.

Context: înainte de alegerile prezidențiale din Bulgaria, relația cu Rusia a revenit în prim-plan după atacuri cu drone în Marea Neagră și după poziții controversate ale premierului Radev

Cu câteva zile înainte de scrutin, autoritățile bulgare au fost puse în centrul unei serii de incidente: nava CHELSEA 3 (sub pavilion maltez, cu proprietari ucraineni) a fost lovită de trei drone la est de litoralul Bulgariei, iar o a doua navă, HS Dignity, s-a scufundat în apropiere de Krapets. Premierul Rumen Radev a declarat că două nave au fost lovite, iar una s-a scufundat, iar ulterior el s-a întâlnit cu ambasadoarea Rusiei, Eleonora Mitrofanova, în timp ce Bulgaria a anunțat că va investiga atacurile cu aliații și va iniția consultări cu România și Turcia pentru siguranța navigației. Comisia Europeană a condamnat atacurile, descriindu-le drept „un nou front de escaladare”.

În paralel, Radev a promovat și o linie politică favorabilă dialogului cu Moscova: el a susținut acordul Trump–Putin privind aprovizionarea cu motorină și a criticat atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești, afirmând că nu sprijină lovituri asupra infrastructurii energetice „indiferent de partea vizată”. De asemenea, guvernul său a primit aprecieri din partea Moscovei pentru o retorică mai „reținută” față de Rusia, iar Bulgaria a anunțat că nu se alătură „Coaliției de Voință”.