acum 5 ore

Fostul secretar general al NATO cere Franței și Marii Britanii să trimită trupe în Ucraina

Riana Gegiu

12 noiembrie 2026, 16:00

Internațional

Foto: Kristian Tuxen Ladegaard Berg/NurPhoto / Shutterstock Editorial / Profimedia

Vezi mereu știrile noastre în Google

Fostul secretar general al NATO Anders Fogh Rasmussen a cerut Marii Britanii și Franței să trimită imediat trupe în Ucraina, în timpul negocierilor de pace conduse de Statele Unite la Abu Dhabi. El susține că cele două puteri nucleare europene trebuie să transforme „Coaliția de Voință” într-o „coaliție a acțiunii”, pentru a crește presiunea asupra Moscovei.

Rasmussen a acuzat Rusia că tergiversează negocierile și a afirmat că Vladimir Putin nu are motive să accepte pacea cât timp consideră că poate obține victoria pe front. În opinia sa, militarii britanici și francezi ar putea forma o forță de asigurare pentru protejarea centrelor populate și a infrastructurii critice din Ucraina, la cererea Kievului.

Planul în cinci puncte propus de fostul șef NATO include furnizarea de rachete interceptoare Patriot, extinderea apărării aeriene asupra vestului Ucrainei și folosirea activelor rusești înghețate pentru finanțarea apărării ucrainene. El a cerut, de asemenea, ca doar statele dispuse să apere Ucraina în cazul unei noi agresiuni ruse să facă parte din coaliție.

Propunerile sunt controversate în Europa. Germania spune că nu mai dispune de suficiente rachete Patriot pentru donații, iar mai multe state se tem că interceptarea rachetelor rusești deasupra Ucrainei le-ar implica direct în conflict. Ministrul rus Vladimir Medinski a exclus participarea europenilor la negocierile de la Abu Dhabi.

Context: Europa își intensifică cererile pentru apărarea antiaeriană a Ucrainei, iar Moscova avertizează împotriva implicării militare directe

Înaintea negocierilor de pace discutate la nivel american, Ucraina cerea pregătire pentru sezonul rece: Volodimir Zelenski a prezentat liderilor UE o solicitare de 300 de interceptori Patriot pentru apărarea împotriva rachetelor balistice, legând necesarul de protejarea populației și a infrastructurii energetice. În paralel, Consiliul European a cerut intensificarea urgentă a eforturilor pentru apărarea antiaeriană și antirachetă, precum și măsuri pentru reziliența infrastructurii critice, cu sprijin inclusiv prin mecanisme existente de finanțare și coordonare.

Tot atunci, aliații au anunțat sprijin concret pentru consolidarea apărării aeriene: Marea Britanie a alocat 100 de milioane de lire sterline pentru echipamente livrate prin programul NATO, inclusiv rachete interceptoare Patriot, muniție de calibru mare și drone, ca răspuns la intensificarea atacurilor rusești asupra Kievului. În același timp, secretarul general NATO Mark Rutte a cerut statelor membre să „facă mai mult” pentru sprijinirea apărării aeriene a Ucrainei, într-un context de raportări privind restricții ale unor servicii Starlink utilizate de armata ucraineană.

De partea cealaltă, Vladimir Putin a transmis avertismenturi privind orice implicare militară europeană: el a susținut că desfășurarea de trupe europene în Ucraina ar echivala cu „un război împotriva Rusiei”, în timp ce a negat că Moscova ar amenința statele europene.