Înainte de episodul cibernetic, AfD înregistrase câștiguri politice care au adus-o în centrul dezbaterii naționale. Partidul a atins aproximativ 30% în intențiile de vot într-un sondaj INSA publicat de Bild, în timp ce CDU/CSU condusă de Friedrich Merz a coborât la 18%.
În același timp, victoria AfD în landul Saxonia-Anhalt din iunie a fost urmată de mobilizări mari împotriva partidului, aproximativ 150.000 de oameni protestând în circa 20 de orașe. În Bundestag, Merz a avut un atac public dur la adresa AfD, acuzând partidul de promovarea „remigrației” ca formă de „epurare etnică”, după ce AfD obținuse aproape 44% din voturi în scrutinul regional.
Pe plan ideologic, AfD își revizuiase și poziția externă: un document strategic consultat de Reuters arăta că partidul ia în calcul renunțarea la opoziția tradițională față de apartenența Germaniei la Uniunea Europeană și la zona euro, propunând o reformare a acestora în direcția unei „uniuni de națiuni suverane”.