EXCLUSIV România, în viziunea presei din Rusia: Topul subiectelor din ultimile două săptămâni. Dungaciu, "icoana" mediei ruse

România apare în presa rusă din ultimele două săptămâni în primul rând prin filtrul crizei sprijinului occidental pentru Ucraina. Tema dominantă este declarația unui lider al opoziției românești, Dan Dungaciu, privind incapacitatea Bucureștiului de a mai finanța Kievul, preluată de publicații precum RIA Novosti, Vesti.ru, RT, Magnific, Rambler și Lenta. În plan secundar, România a mai fost menționată în legătură cu seceta de pe Dunăre și criza energetică regională, cu incidentul diplomatic legat de expulzarea unui angajat al ambasadei Rusiei, și printr-o referire la anularea alegerilor prezidențiale din 2024, folosită de un politician francez ca argument în dezbaterea internă din Franța. Datele au fost colectate de platforma de monitorizare media NewsVibe, în intervalul 25 iulie - 7 august 2026. Raportul a identificat 1.205 de articole publicate în presa rusă în această perioadă.​

Declarațiile lui Dan Dungaciu despre imposibilitatea sprijinirii financiare a Ucrainei

De departe cel mai difuzat subiect a fost intervenția lui Dan Dungaciu, prezentat drept vicepreședinte al Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), pentru televiziunea Digi24. Materialul a fost preluat, practic identic, de RIA Novosti, Vesti.ru, RT, Magnific, Rambler și Lenta, cu o vizibilitate deosebit de ridicată comparativ cu restul știrilor despre România din aceeași perioadă.

Citatul central, redat de mai multe publicații, este: „Având în vedere deficitul și problemele economice cu care se confruntă România, nu putem să ne asumăm sprijinul economic și financiar pentru Ucraina.” Vesti.ru a adăugat o nuanță reținută și de RT: Dungaciu a precizat că partidul său „nu blochează niciun ajutor european, dar pur și simplu nu îl putem oferi noi înșine.”

RIA Novosti a legat declarația de anunțul companiei Nuclearelectrica din 3 august privind importul de energie electrică către Ucraina prin intermediul companiei moldovenești Energocom, cauzat de scăderea nivelului Dunării din cauza secetei. Materialul precizează totodată că Dungaciu a cerut Bucureștiului să își coordoneze poziția cu Statele Unite și a susținut că prelungirea conflictului „nu sporește securitatea României.”

Presa rusă nu îl contestă pe Dungaciu și nu îi comentează critic afirmațiile; el este preluat drept o voce validatoare, un martor care confirmă din interiorul spațiului politic românesc o narațiune deja consacrată în discursul rusesc: erodarea sprijinului occidental pentru Ucraina. Practic, declarația sa este împrumutată și amplificată de RIA Novosti, Vesti.ru, RT, Magnific, Rambler și Lenta tocmai pentru că servește intereselor editoriale ale acestor publicații, oferind un aval „din interior", venit chiar din opoziția unui stat membru NATO și UE, pentru o poziție pe care presa rusă o promova oricum.

Criza energetică și seceta de pe Dunăre

Al doilea subiect recurent este legat de efectele secetei asupra Dunării și ale sistemului energetic regional. RIA Novosti relatează că navigația pe Dunăre în Bulgaria și România este „aproape oprită” din cauza scăderii nivelului apei, fenomen care a scos la suprafață inclusiv epave ale unor nave germane scufundate în Al Doilea Război Mondial, în zona portului Prahovo din Serbia.

Un alt material publicat de Interfax citează o declarație a purtătoarei de cuvânt a Comisiei Europene, Anna-Kaisa Itkonen, potrivit căreia mai multe centrale electrice din regiune, inclusiv din Ungaria, România, Slovenia, Franța, Italia și Polonia, și-au întrerupt temporar activitatea din cauza nivelului scăzut al apei din râuri sau al temperaturilor ridicate, deficitul de producție urmând a fi acoperit prin importuri.

Expulzarea unui angajat al ambasadei Rusiei

Un alt subiect distinct este reacția MAE-ului rus la decizia autorităților române de a expulza un diplomat rus de la București, la finalul lunii iulie. Materialul a fost publicat de Interfax, sub titlul „Moscova nu intenționează să își recheme ambasadorul din România pentru consultări".

Sursa citează declarația adjunctului directorului Departamentului de Informare și Presă al MAE-ului rus, Aleksei Fadeev, potrivit căruia Rusia respinge pretențiile părții române și nu vede motive „să copieze gesturile teatrale ale altora". Fadeev a adăugat că gestul românesc de expulzare a diplomatului rus „va primi cu siguranță un răspuns adecvat, în forma și în termenele pe care MAE (rus) le va considera optime".

Tonul materialului Interfax este ferm și ușor ironic, tipic retoricii diplomatice ruse față de gesturile occidentale considerate ostile: subiectul este tratat ca un incident minor, în care Moscova se poziționează ca parte calmă și „rațională", în contrast cu o Românie descrisă implicit drept impulsivă. Nu apar, în material, atacuri directe la adresa statului sau a populației române; accentul cade pe respingerea „pretențiilor" și pe promisiunea unui răspuns simetric, nespecificat.

Anularea alegerilor prezidențiale din 2024

Un episod mai vechi, dar reactivat în context electoral francez, este anularea de către Curtea Constituțională a României a primului tur al alegerilor prezidențiale din 2024, câștigat de candidatul independent Călin Georgescu. Subiectul nu a fost relatat ca știre nouă despre România, ci a fost invocat de liderul partidului francez „Les Patriotes", Florian Philippot, care a avertizat că președintele Emmanuel Macron ar putea anula alegerile din 2027 sub pretextul unei presupuse ingerințe ruse.

Subiectul a fost preluat de trei publicații ruse: Svobodnaia Pressa, sub titlul tradus „Philippot: Francezii ar trebui să se teamă de Macron, nu de Rusia", Lenta, cu articolul „Francezii au fost îndemnați să se teamă de Macron în locul Rusiei", și URA.RU, care a relatat sub titlul „Un potențial candidat la președinția Franței a numit doi dușmani principali ai țării".

Citatul preluat de toate cele trei publicații este: „Francezii știu că ar trebui să se teamă mult mai mult de Macron și de UE decât de Rusia. Întrebați-i pur și simplu pe români!” Philippot a folosit precedentul românesc drept exemplu al consecințelor anulării unui scrutin, iar presa rusă a preluat acest unghi fără a adăuga comentarii critice suplimentare, folosind episodul mai degrabă ca instrument în dezbaterea internă franceză.

Tonul General în Presa Rusă

Analizând cele 1.205 de articole publicate în perioada 25 iulie - 7 august 2026, se conturează câteva trăsături clare ale modului în care România este reprezentată în presa rusă: 568 (47%) au un ton negativ, 544 (45%) un ton neutru și 93 (8%) un ton pozitiv.

Grafic: NewsVibe

*****Sinteză realizată cu ajutorul unui flux de monitorizare de date asigurat de platforma de monitorizare media NewsVibe Romania. Analiza, datele și imaginile prezentate au fost îmbunătățite cu ajutorul unor instrumente de Machine Learning și Artificial Intelligence.