ANALIZĂ Între „greșelile Europei” și frica de Rusia: Ce mize ascunde summitul B9 găzduit de Nicușor Dan la București

Summitul B9 și al Țărilor Nordice de la București aduce în capitala României, pe 13 mai, o concentrare rară de lideri de pe flancul estic al NATO și din Nordul Europei – de la Volodimir Zelenski la Karol Nawrocki și Mark Rutte – iar miza centrală este întărirea descurajării față de Rusia și menținerea implicării americane în regiune, sub tema explicită „Delivering More for Transatlantic Security”. În același timp, președintele Nicușor Dan se află sub reflector nu doar ca gazdă, ci și pentru schimbarea recentă de ton față de Uniunea Europeană și anularea evenimentelor de Ziua Europei, ceea ce ridică întrebări despre modul în care va calibra mesajul între criticile la adresa UE și rolul României ca stat pivot pro NATO și pro Ucraina.

Cine vine la București, la summitul B9 și al Țărilor Nordice

Potrivit Administrației Prezidențiale, summitul este găzduit de Nicușor Dan la Palatul Cotroceni și co prezidat împreună cu președintele Poloniei, Karol Nawrocki, în formatul București 9 (statele estice ale NATO) extins cu țările nordice. Tema generală – „Delivering More for Transatlantic Security” – ancorează discuțiile în nevoia de a crește contribuțiile europene la apărare, în paralel cu menținerea unei legături strânse cu Statele Unite într un moment în care războiul Rusiei contra Ucrainei intră într o nouă fază. Lista participanților anunțați este, practic, fotografia politică a flancului estic și a Nordului european: Secretarul General al NATO, Mark Rutte; președinții Lituaniei (Gitanas Nausėda), Estoniei (Alar Karis), Cehiei (Petr Pavel), Letoniei (Edgars Rinkēvičs), Slovaciei (Peter Pellegrini), Finlandei (Alexander Stubb); premierul Danemarcei, Mette Frederiksen; președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski; reprezentantul SUA la nivel de subsecretar de stat pentru controlul armamentelor, Thomas DiNanno; miniștri și reprezentanți înalți din Suedia, Norvegia, Islanda, Bulgaria și Ungaria. Prezența lui Zelenski vine pe fondul invitației făcute de Nicușor Dan în martie și a unei relații în curs de consolidare între București și Kiev pe dosarele securitare, energetice și de infrastructură.

Mark Rutte ajunge la București cu o zi înainte de summit, marți, pentru o cină de lucru cu Nicușor Dan și Karol Nawrocki, iar agenda zilei premergătoare include și convorbiri bilaterale detaliate cu președintele Poloniei. Tot marți este așteptat și Igor Grosu, președintele Parlamentului Republicii Moldova, semn că România folosește momentul B9 pentru a ancora și vecinătatea imediată în discuția de securitate regională.

Prezența lui Zelenski este rezultatul unei invitații formale adresate în martie de Nicușor Dan, după o serie de contacte bilaterale și după participarea președintelui român la summitul B9 de la Vilnius. Analizele de politică externă subliniază că includerea constantă a Ucrainei în acest tip de formate consolidează percepția Kievului ca parte a comunității euroatlantice, chiar înainte de eventuale decizii formale privind aderarea la NATO.

În ajunul summitului, la București sunt programate întâlniri bilaterale între Nicușor Dan, Mark Rutte și Karol Nawrocki, dar și discuții cu reprezentanți ai Republicii Moldova, ceea ce arată că România folosește contextul B9 pentru a ancora și Chișinăul în dezbaterea de securitate a flancului estic.

Mizele și deciziile așteptate

Formatul B9 s a consolidat în ultimii ani ca platformă prin care statele de pe flancul estic încearcă să vorbească „cu o singură voce” în relația cu NATO și cu Washingtonul. La summitul precedent, de la Vilnius, presa a relatat despre un document ambițios privind creșterea cheltuielilor pentru apărare până la 5% din PIB în anumite state, ca răspuns la agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei. În acest context, la București se așteaptă o reconfirmare a angajamentului pentru bugete de apărare ridicate și un mesaj ferm de susținere pentru Kiev.

Analiști citați de Mediafax remarcă faptul că, pentru România, „miza este să țină SUA cât mai aproape de flancul estic al NATO”, într un moment în care ordinea globală este fluidă, iar atenția americană se împarte între Europa, Indo Pacific și dosarele interne. În termeni concreți, asta înseamnă garanții politice privind menținerea și, ideal, întărirea prezenței militare americane în România, precum și sprijin pentru proiecte de infrastructură strategică, de la baze militare modernizate la capabilități de apărare antiaeriană și antirachetă.

În plan ucrainean, prezența lui Zelenski și includerea lui în sesiunea finală a summitului sunt menite să transmită un mesaj de continuitate: chiar dacă războiul intră într o fază de uzură și frontul politic occidental se confruntă cu oboseala opiniei publice, flancul estic își reafirmă solidaritatea și disponibilitatea de a „livra” – inclusiv sub formă de muniții, antrenament și sprijin financiar. Pentru Kiev, participarea la B9 extins cu nordicii înseamnă și o ancoră suplimentară într un club al statelor care resimt direct presiunea rusă, de la Marea Neagră la Marea Baltică.

Pe dimensiunea nordică, prezența Finlandei, Suediei, Danemarcei, Norvegiei și Islandei adaugă summitului o perspectivă transregională: flancul estic nu mai este doar cel al Mării Negre sau al Ucrainei, ci se întinde până în zona arctică și în Marea Baltică, unde Rusia își crește profilul militar. Calea Europeană subliniază că această interconectare permite abordarea unitară a amenințărilor – de la sabotajul infrastructurii critice la operațiunile hibride – și îi oferă României ocazia de a se conecta la agenda nordică, tradițional mai influentă la nivelul NATO.

Relația lui Nicușor Dan cu liderii B9 și internaționali

Summitul B9 de la București este al doilea moment major în care Nicușor Dan se profilează ca actor în politica de securitate regională. Prima ieșire importantă a fost participarea la summitul B9 de la Vilnius, unde a susținut mesajul „avem nevoie de un NATO mai puternic, de o conexiune transatlantică mai puternică” și a avut întâlniri bilaterale cu Zelenski și lideri baltici. Atunci, presa a reținut profilul său de președinte al unui stat de frontieră care împinge aliații spre creșterea bugetelor de apărare. Relația cu Zelenski s a consolidat prin mai multe contacte, culminând cu invitația oficială adresată președintelui ucrainean de a veni la București pentru summitul B9. Administrația prezidențială și publicațiile europene de profil au subliniat că România și Ucraina încearcă să lase în urmă disputele punctuale – de la canalul Bâstroe la dosarele minorităților – și să construiască o colaborare axată pe securitate, energie și infrastructură.

La fel de importantă este relația cu Polonia, transformată într un fel de axă a flancului estic. Vizita lui Karol Nawrocki la București, convorbirile tête à tête și declarațiile comune sunt descrise ca parte a unui parteneriat strategic reînnoit, în care Varșovia și Bucureștiul încearcă să modeleze agenda NATO din interior. În acest cadru, Nicușor Dan se poziționează alături de lideri ca Nawrocki sau Stubb, într o ligă a politicienilor estici care cer mai multă fermitate față de Rusia și mai multă asumare din partea UE în domeniul apărării.

Summitul B9, după un discurs critic al președintelui Nicușor Dan la adresa UE

Summitul B9 vine la scurt timp după ce, de Ziua Europei, pe 9 mai, Nicușor Dan a ales să renunțe la festivisme și să transmită, de la Palatul Cotroceni, un mesaj în care a enumerat „greșelile” Uniunii Europene: dependența energetică de Rusia, subfinanțarea apărării și asumarea unor obiective climatice pe care le consideră nerealiste în contextul actual. Euronews și Adevărul au remarcat tonul neobișnuit de critic, în timp ce G4Media a titrat că președintele „critică politicile UE privind energia, apărarea și clima, într-un discurs de Ziua Europei «cu cărțile pe masă»”.

În același mesaj, Dan a vorbit despre o Românie „slabă în interiorul UE”, care nu știe să-și apere interesele la Bruxelles, și a cerut „să vorbim despre Europa altfel decât cu lozinci”. Presa internațională, inclusiv Le Figaro, a interpretat discursul ca pe o critică dură la strategiile UE, dar însoțită de reafirmarea parteneriatului cu SUA, ceea ce îl plasează mai degrabă în zona eurocritică.

Anularea evenimentelor publice dedicate Zilei Europei – la care erau așteptați lideri europeni – a accentuat impresia unei distanțări simbolice față de Bruxelles. Surse citate de presa românească au vorbit despre o „reevaluare” a formatelor ceremoniale, însă lipsa unui calendar alternativ și suprapunerea temporală cu pregătirea summitului B9 au alimentat interpretarea că președintele preferă să își joace profilul european prin prisma NATO și a flancului estic, nu prin ritualurile clasice ale UE.

Experți citați de Mediafax și Calea Europeană arată că România încearcă să se prezinte ca stat care trage semnalul de alarmă asupra unor vulnerabilități ale UE, fără a pune la îndoială apartenența la Uniune, dar accentuând în același timp importanța NATO și a prezenței americane. În acest sens, discursul de 9 mai și summitul de la București pot fi citite împreună: în plan intern, Dan reproșează Uniunii dependența de gazul rusesc și întârzierea investițiilor în armament; în plan extern, el invită la Cotroceni tocmai liderii pentru care aceste teme sunt prioritare și încearcă să obțină angajamente concrete în direcția corectării lor.

Totodată, invitat să se explice ,președintele României, Nicușor Dan, susține  că nu s-a schimbat nimic în politica externă și că de fapt el, prin criticile aduse, a transmis un „mesaj de afecțiune”

„România continuă să aibă o direcție europeană, cu Statele Unite, o atitudine corectă în cadrul NATO. Absolut nimic nu s-a schimbat și nu este deloc normal și productiv să amestecăm dezbaterea politică internă cu această dezbatere strategică. Deci nu s-a schimbat orientarea strategică și nu există nicio șansă ca în viitoarea majoritate să existe forțe antioccidentale”, a declarat președintele. Cu toate acestea, mulți au comentat că Nicușor Dan transmite mesaje foarte criptice, în timp ce, rugat să explice care sunt situațiile în care Europa „a acționat ideologic”, a dat un singur exemplu, respectiv planul de energie verde.

*****Sinteză realizată cu ajutorul unui flux de monitorizare de date asigurat de platforma de monitorizare media NewsVibe Romania. Analiza, datele și imaginile prezentate au fost îmbunătățite cu ajutorul unor instrumente de Machine Learning și Artificial Intelligence.