INSCOP Research: O explicație surprinzătoare pentru "suveranismul" care bântuie România

Majoritatea respondenților consideră că guvernanții acționează mai degrabă în interesul altor țări (54% – decembrie 2024) decât în interesul României (33,1% cred că guvernanții lucrează în interesul României). Desigur, atrage atenția și un procent mare de non-răspunsuri (12,9%). Cel mai probabil, din păcate, când se vorbește despre interesul altor țări, oamenii se referă mai degrabă la partenerii și aliații noștri occidentali și la interacțiunile din interiorul structurilor politico-economice și de apărare la care participăm. Teza aceasta a României care se află “în genunchi” în negocierile cu partenerii din UE și NATO este, de fapt, cea care alimentează suveranismul, mult mai mult decât, după cum am văzut, vreo atitudine ipotetică de tip Ro-Exit.

În sine, succesul acestei idei este destul de bizar, având în vedere beneficiile clare ale occidentalizării României și luând în calcul și faptul că noi am reușit să fim admiși în NATO și UE, apoi în spațiul Schengen, de exemplu, îndeplinind anumite criterii. Interesant ar fi de văzut, poate pe viitor, din ce secvențe se construiește această teză, dincolo de a fi o anexă a obișnuitei și justificatei supărări a publicului pe clasa politică de la noi din țară. Cum vede publicul interesul național? Deranjează mai degrabă lipsa unei retorici suveraniste, sau a unui lider mai puțin cooperant cu partenerii occidentali?

După cum vedem din date, percepția că guvernanții nu acționează în interesul național este mai redusă azi decât în ianuarie 2022 (64% spuneau atunci că liderii noștri acționează în interesul altor țări) dar, cum spuneam în materialele anterioare, între timp a intervenit invazia rusă în Ucraina și liniștea apartenenței la lumea occidentală nu a mai fost văzută ca o chestiune neproblematică și care există pur și simplu.

Ca profil, cei între 30-44 de ani, gulerele gri și angajații la privat sunt categoriile în interiorul cărora găsim cei mai mulți adepți ai ideii că de la vârful statului nostru se lucrează în interesul altora. De partea cealaltă, publicul cu grad mai ridicat de educație și cu ocupații mai sofisticate crede în mai mare măsură decât alte categorii că guvernanții nu sunt chiar așa de răi cum spune teza expusă mai sus.

Metodologie: Sondajul realizat de INSCOP Reasearch la comanda Funky Citizens a fost cules în perioada 16 -23 decembrie 2024 prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1000 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3.1 %, la un grad de încredere de 95%. Datele comparative pentru iunie, septembrie 2021, respectiv ianuarie 2022 au fost extrase din studiul ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” realizat de INSCOP Research la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshal Fund of the United States – și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.