EXCLUSIV România, în viziunea presei din Rusia: Topul subiectelor din ultimile două săptămâni

România a apărut în presa rusă în ultimele două săptămâni în dosare de securitate legate de Marea Neagră, în criza energetică regională, dar și în câteva materiale de opinie despre Uniunea Europeană și refugiați, însă accentele negativ‑propagandistice se văd mai ales atunci când este legată de Ucraina și Republica Moldova. Analiza include și un top al celor mai discutate subiecte bazat pe aceste date, subliniind publicațiile cheie precum RIA Novosti, Izvestia, Rossiiskaia Gazeta și altele. Datele au fost colectate de platforma de monitorizare media NewsVibe, în intervalul 14 - 27 martie 2026. Raportul a identificat 337 de articole publicate în presa rusă în această perioadă.​

Marea Neagră: România, „greșită” în privința minelor

Agenția RIA Novosti și alte site‑uri de știri care preiau comunicatele oficiale ale Federației Ruse publică declarația Ambasadei Rusiei la București, care susține că toate minele marine care plutesc în apele Mării Negre ar avea exclusiv origine ucraineană și nu ar avea nicio legătură cu Rusia. În comunicatul citat se afirmă că „minele marine care plutesc în apele Mării Negre au exclusiv origine ucraineană și nu au nicio legătură cu Rusia, iar specialiștii Ministerului Apărării al României sunt bine informați în această privință”, formulare reluată în mai multe materiale. Declarația este prezentată ca reacție la afirmațiile ministrului român al apărării, Radu Miruță, despre „mine rusești” în Marea Neagră, iar presa rusă subliniază ideea că Bucureștiul ar fi contrazis de propriile date tehnice. Tonul este defensiv față de rolul Moscovei și polemic în raport cu Bucureștiul.

Criza energetică: România ca exemplu de „Europa în criză”

Criza energetică este acoperită de Kommersant, Izvestia și Rossiiskaia Gazeta, care folosesc România pentru a ilustra fragilitatea economiilor europene în contextul conflictului din jurul Iranului și al politicilor de sancțiuni. Kommersant și site‑uri economice notează că „Bucureștiul a introdus restricții la combustibili pentru o perioadă de trei luni și a interzis exportul de benzină și motorină, în condițiile în care unul dintre principalii importatori era Ucraina”, insistând pe impactul asupra fluxurilor către Kiev. RIA Novosti și portaluri pro‑Kremlin care acoperă spațiul ex‑sovietic se concentrează pe efectele în lanț asupra Republicii Moldova și citează declarațiile ministrului Dorian Junghietu despre capacitatea limitată de import din România și Ucraina.

Statele Unite, România și campania militară împotriva Iranului

Secțiunile de politică externă ale RIA Novosti și Kommersant preiau informații de la Axios despre planurile Washingtonului în Orientul Mijlociu și introduc România ca bază logistică pentru forțele americane. RIA Novosti scrie că „în România au sosit primele trei avioane Boeing KC‑135 Stratotanker, după ce țara și‑a dat acordul pentru amplasarea pe teritoriul ei a unor unități suplimentare americane și a aviației de luptă, pentru continuarea campaniei militare a Washingtonului împotriva Iranului”, iar portaluri specializate în știri militare reiau aproape identic această formulare. Tonul este descriptiv, dar încadrările editoriale, în special comentariile adiacente, întăresc imaginea unei Românii prezentate ca aliat obedient al Statelor Unite.

Românii, România și memoria istorică în legătură cu Republica Moldova

Tema memoriei istorice este tratată agresiv de RIA Novosti și de site‑uri pro‑Kremlin care acoperă spațiul post‑sovietic, în special prin prisma Republicii Moldova. RIA Novosti redă pe larg comunicatul Ambasadei Rusiei la Chișinău, care denunță „deschiderea de monumente în cinstea ocupanților români” și „actele de vandalism împotriva monumentelor soldaților sovietici”, într‑un registru în care românii sunt descriși ca agresori din trecut. În text se afirmă că „în republică se manifestă tot mai vizibil semne îngrijorătoare ale renașterii unor ideologii mizantrope, dovadă fiind deschiderea de monumente ocupanților români, precum și tot mai numeroasele cazuri de vandalism împotriva memorialelor din Marele Război pentru Apărarea Patriei”, formulare preluată și comentată de site‑uri pro‑guvernamentale orientate spre publicul rusofon din regiune. Deși ținta imediată este conducerea pro‑europeană de la Chișinău, românii apar explicit în calitate de „ocupanți”, iar România este asociată cu „ideologii mizantrope”, ceea ce confirmă un ton pronunțat negativ în această zonă tematică.

Laura Codruța Kövesi: România în oglinda criticilor la adresa Bruxelles‑ului

Rossiiskaia Gazeta și alte publicații de opinie politică și juridică din Rusia o evocă pe Laura Codruța Kövesi mai ales ca simbol al mecanismelor anticorupție ale Uniunii Europene, într‑un context critic față de Bruxelles. În aceste articole, Kövesi este prezentată ca procuror‑șef european care și‑ar fi folosit dosarele pentru a pune presiune pe politicieni „incomozi” din state membre, iar discuția despre „dublul standard” al UE este centrată pe instituțiile comunitare, nu pe România. Textele subliniază explicit că Laura Codruța Kövesi s‑a născut în România și că a condus Parchetul Național Anticorupție de la București, prezentând experiența ei din România ca pe un „laborator” de metode dure folosite ulterior la nivel european. Chiar dacă tonul față de procurorul‑șef european este critic, această critică nu este proiectată direct asupra statului român sau asupra românilor, ci asupra Uniunii Europene și a felului în care Bruxelles‑ul ar folosi instrumentele de anticorupție pentru a‑și consolida influența politică.

Tonul General în Presa Rusă

Analizând cele 337 de articole publicate în perioada 14–27 martie 2026, se conturează câteva trăsături clare ale modului în care România este reprezentată în presa rusă. Dintre acestea, 302 (90%) au un ton neutru, 31 (9%) un ton negativ și 4 (1%) un ton pozitiv.

*****Sinteză realizată cu ajutorul unui flux de monitorizare de date asigurat de platforma de monitorizare media NewsVibe Romania. Analiza, datele și imaginile prezentate au fost îmbunătățite cu ajutorul unor instrumente de Machine Learning și Artificial Intelligence