vineri 10:24
INSCOP Research: De ce nu sunt mai multe produse agricole românești în marile rețele comerciale?
Roxana Bratu

Exclusiv
Foto INSCOP Research
Prezența produselor agricole românești în marile rețele comerciale reprezintă un subiect care este frecvent instrumentalizat în retorica politicienilor, fie ei radicali sau nu, prin îndemnuri la patriotism economic și propuneri de măsuri protecționiste, după cum am văzut chiar recent. Sondajul realizat de INSCOP Research în decembrie 2024 la comanda Funky Citizens vine să ofere noi date privind percepția românilor asupra acestei teme. Dacă în ianuarie 2022, aproape două treimi dintre respondenți (63,9%) considerau că preferința retailerilor pentru produsele din străinătate este cauza principală a prezenței reduse pe rafturi a produselor autohtone, în decembrie 2024 procentul a scăzut la 54,3%. În același timp, tot mai mulți români (39,7% față de 29,7% în ianuarie 2022) identifică producția locală insuficientă drept cauză pentru raritatea produselor agricole autohtone pe rafturile supermarketurilor. Această evoluție sugerează faptul că publicul începe să ia tot mai mult în considerare nu doar responsabilitatea pe care o au lanțurile comerciale prin politicile lor de achiziție în sprijinirea producătorilor locali, ci și problemele structurale cu care se confruntă agricultura românească (cum ar fi lipsa tehnologiilor moderne și accesul limitat la finanțare al micilor producători). Atât timp cât implementare unor soluții eficiente la aceste probleme structurale întârzie, suveraniștii pot exploata facil tema.
Metodologie: Sondajul realizat de INSCOP Reasearch la comanda Funky Citizens a fost cules în perioada 16 -23 decembrie 2024 prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1000 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3.1 %, la un grad de încredere de 95%. Datele comparative pentru iunie, septembrie 2021, respectiv ianuarie 2022 au fost extrase din studiul ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” realizat de INSCOP Research la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshal Fund of the United States – și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.
Metodologie: Sondajul realizat de INSCOP Reasearch la comanda Funky Citizens a fost cules în perioada 16 -23 decembrie 2024 prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1000 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3.1 %, la un grad de încredere de 95%. Datele comparative pentru iunie, septembrie 2021, respectiv ianuarie 2022 au fost extrase din studiul ”Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false” realizat de INSCOP Research la comanda think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group în cadrul unui proiect de cercetare sprijinit de The German Marshal Fund of the United States – și finanțat de Black Sea Trust for Regional Cooperation prin True Story Project.